Poți să faci din hobby o afacere? „Pe 4 mai am plantat-o, în iunie deja aveam flori”

De la câteva tufe de lavandă, la soiuri numeroase opt ani mai târziu, fiecare cu povestea și mirosul ei. „Astăzi toată lumea vrea lavandă să facă un venit”.

Este piața lavandei sau nu saturată? Greu de spus, cert este că lunile iunie-iulie reprezintă paradisul pentru iubitorii mirosului inconfundabil. Și pentru că o găsești mai peste tot, din ce în ce mai mulți sunt tentați să o cultive, pare floare la ureche.

Iulian Mădularu cultivă lavandă de opt ani FOTO: Alina Mitran

„Astăzi toată lumea vrea lavandă să facă un venit”, este constatarea lui Iulian Mădularu, un pasionat din Strejești, Olt, care a cultivat pentru prima dată lavandă cu opt ani în urmă. Nu a făcut-o pentru piață, ci pentru că, deși a căutat, nu a găsit o cultură potrivită să întrețină fără buruieni două terenuri în intravilan pe care le deține la țară.

În primăvara anului 2018, soția sa a venit cu ideea să cultive lavandă. „Pe 4 mai am plantat-o, în iunie deja aveam flori”, povestește domnul Iulian, pe atunci proaspăt pensionar MApN.

A început cu doar câteva soiuri, între timp a experimentat mult mai multe. Puțini sunt clienții care le disting atunci când le văd în buchețele.

Săculeții cu lavandă se vând cel mai bine FOTo: Alina Mitran

Sunt sute de soiuri, ne lămurește Iulian Mădularu. Unele sunt mai potrivite pentru apa de lavandă și ulei, altele pentru buchete, sunt detalii fine pe care le-a deprins în timp. Sunt și soiuri cu inflorescența roșie, sau roz, sau albastră etc. Începi să fii atent când ți se spune să le atingi și să le miroși pe rând. Unele au miros și aspect atât de diferite încât clienții, explică domnul Iulian, mai întreabă – „Dar asta tot lavandă e?”.

Pentru primele plăntuțe de lavandă a mers la Bonțida, ținutul turismului mov. De atunci e o permanentă cercetare totul.

„N-am avut pierderi mai deloc”

„La țară am două locuri de casă și mama este în vârstă, nu mai poate să le întrețină. Și am zis să găsim ceva care nu necesită foarte multă muncă. Iar lavanda nu necesită mari îngrijiri, decât să o ții fără buruieni. În 2018 am văzut pe cineva pe la Sinaia și ne-a spus de lavanda de la Bonțida. Și am mers acolo, am văzut ce și cum. Asta la sfârșitul lui aprilie. Și am și comandat răsadurile pentru lavandă. Mi-au venit în 10 zile, pe 4 mai am plantat-o. În iunie deja aveam flori. (...) N-am avut pierderi mai deloc. Și în anul următor a fost ok. Am distilat-o singur, cu forțe proprii, dar nu spunem secretul”, începem să depănăm povestea lavandei din curtea olteanului.

În anii următori tufele s-au extins și producția a fost și mai mare. A fost nevoie să găsească un loc în care să distileze lavanda. „Și de aici intervin costurile foarte mari ale produselor”, mai spune Iulian Mădularu.

De cum s-au dezvoltat tufele de lavandă a devenit mai complicat și de întreținut și exploatat cultura, așa că a căutat ajutoare în sat. Câțiva ani a fost bine. Avea și ajutoare, avea și un loc în care să ducă plantele, recoltate până în prânz și transportate încă verzi, să fie distilate. Anul trecut însă a aflat că deținătorul instalației renunță și că va trebui să găsească din nou o soluție. În acest an, pentru prima dată, a rămas singur și la îngrijit și recoltat, fiindu-i imposibil să mai găsească în sat oameni dispuși să muncească fizic.

Deși nu este o cultură pretențioasă – asta dacă știi s-o îngrijești, adaugă pasionatul - , munca se face manual. Printre rânduri folosește o motosapă, însă între plante trebuie intervenit cu sapa.

Este motivul pentru care, și dacă dintr-odată ar găsi o piață mult mai mare pentru ce produce, nu are gânduri să extindă plantația. În plus, nu mai are nici teren liber în grădină, pentru că a tot adunat soiuri noi.

În anii de început își făcuse planul ca în iunie, când înflorește lavanda, să transforme locul într-unul de poveste. A achiziționat chiar și câteva decoruri, dar până acum doar familia și prietenii s-au bucurat de cadrul perfect pentru fotografii.

Domnul Iulian are o strategie de vânzare destul de atipică. În piețe sau târguri încă nu a ieșit, a venit doar de trei ori în piața din Slatina, la invitația fostului său coleg de serviciu, la rândul lui apicultor pasionat, care l-a convins că „lângă miere își găsește cel mai bine locul lavanda”. Nu vinde nici pe Internet, nu e nevoie, spune.

Și atunci unde vinde buchețelele, săculeții, apa și uleiul de lavandă? Celor care au ajuns să-i cunoască și să-i aprecieze marfa de la alți clienți. De marketing se mai ocupă soția, mai spune fermierul pasionat, iar pe fiecare flacon doritorii găsesc numărul său de telefon.

„Deja piața cred eu că e saturată”

După opt ani poate spune că e afacere sau a rămas pasiune? „Nu pot să zic că a devenit o afacere. Nu. Deja piața cred eu că e saturată. Că toată lumea vrea lavandă. Vrea să pună, să le aducă un venit. Dar foarte mulți o și pierd, pentru că nu știu să o cultive, să o păstreze, să o întrețină”, mai spune Iulian Mădularu.

Buchetele atrag de asemenea mulți clienți FOTO: arhiva personală fermier Iulian Mădularu

Cumpărătorii, cu atât mai mult în vremurile astea în care își numără cu mult mai multă grijă banii, deși apreciază mirosul lavandei, rar se orientează și către altceva decât săculeți și buchetele mai mici sau mai mari, care sunt cele mai ieftine. În plus, încă puțini cumpărători știu la ce folosește apa de lavandă sau uleiul.

Chiar și despre săculeții cu lavandă sunt lucruri de știut. Din când în când mai trebuie „frământați” în mână, astfel încât granulele de lavandă să elibereze din nou miros.

A cultivat, în opt ani, numeroase soiuri FOTo: arhiva personală fermier Iulian Mădularu

„V-am zis, nu sunt planuri de extindere, anul ăsta nu am găsit un om să mă ajute. Și a trebuit să o fac eu. Au îmbătrânit, au plecat în afară la muncă, extrem de greu găsești forță de muncă, asta o știu toți fermierii”, mai spune Iulian Mădular.

Din același motiv nu-și extinde nici gama de produse, pentru că poți face săpunuri, creme, chiar și combinații pentru gurmanzi din lavandă.