Oieritul de câmpie, sub ameninţarea samsarilor şi a lipsei de ciobani: „Cu 2.500 lei, casă, mâncare caldă şi ţigări,  nu găseşti oameni“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Familai Verdeş reuşeşte foarte rar să ajungă în pieţe şi târguri să-şi valorifice direct către consumatori produsele FOTO: Alina Mitran
Familai Verdeş reuşeşte foarte rar să ajungă în pieţe şi târguri să-şi valorifice direct către consumatori produsele FOTO: Alina Mitran

Vând din ce în ce mai greu, puterea de cumpărare a consumatorilor scăzând dramatic în ultima vreme, cheltuielile în fermă cresc, iar pe deasupra forţa de muncă a devenit aproape imposibil de găsit. Cum văd viitorul producătorii autentici de telemea, caşcaval şi fel de fel de bunătăţi.

Adriana Verdeş (22 ani) riscă să facă parte din ultima generaţie care mai lucrează în ferma de animale moştenită de la bunici. Se pregăteşte să devină inginer de mediu, însă îşi ajută părinţii la munca din fermă de când se ştie. 

Familia Verdeş are la ferma din Scorniceşti aproape 600 de oi, iar venitul este asigurat exclusiv din agricultură.  Ferma este autorizată la DSVSA, produsele fiind verificate, însă lipsa forţei de muncă este o ameninţare serioasă pentru viitor.

„Mai am o soră, mai mică, noi vom prelua ferma, dar nu ştiu care mai poate fi viitorul. Nu găsim oameni interesaţi să le îngrijească, ciobani adică, indiferent de cât suntem dispuşi să plătim. Cu 2.500 lei, casă, mâncare caldă în fiecare zi şi ţigări, nu găseşti să vină. Bunicul meu împreună cu o persoană care a lucrat foarte mulţi ani la noi, venită din zona Moldovei, aveau grijă de animale. S-au prăpădit în aceeaşi perioadă, iar de atunci ne este extrem de greu“, spune Adriana.

Tot samsarii câştigă şi de pe urma producătorilor de telemea

Pentru că este foarte mult de lucru în fermă, familia Verdeş a ales să-şi vândă produsele în sistem en-gros, în Bucureşti cu precădere, aşa că samsarii sunt cei care câştigă cel mai mult şi de pe urma producătorilor autentici de telemea, caşcaval, chefir şi alte bunătăţi.

„Nu avem timp să stăm prin târguri şi pieţe. Anul ăsta nu am avut deloc concediu sau vacanţă. Avem trei angajaţi, dar dacă nu eşti acolo, lângă ei… Ei au grijă de animale, noi procesăm. Am încercat, la începutul anului, şi varianta cu preluarea comenzilor şi livrări la domiciliu, dar dacă nu ai un număr mare de comezi efectiv nu rentează. Aşa că ce vindem direct vindem de acasă“, a explicat Adriana.

De trei săptămâni au încercat să vândă la târgul producătorilor deschis în Slatina, în fapt o piaţă volantă care funcţionează doar sâmbăta. Deja în al treilea weekend producătorii au început să se uite lung după clienţi. Iar situaţia va fi şi mai grea, crede tânăra, pentru că puterea de cumpărare scade de la o zi la alta şi calitatea produselor aproape că nu mai contează. Când toate se scumpesc, fermierii sunt nevoiţi să reducă preţurile.

adriana verdeş - tanar fermier olt

Adriana Verdeş ar vrea să continue munca părinţilor, însă fermierii au din ce în ce mai multe greutăţi FOTO: Alina Mitran

„Aici vin pensionari care au pensii de 800-900 lei, ce să facă mai întâi cu banii?! Vin şi spun că pot să cumpere de 10 lei, să le cântăreşti de banii ăştia. Va trebui să ne adaptăm, ne gândeam la un card de piaţă, ceva, să le oferim celor care cumpără şi a doua şi a treia oară de la noi o reducere de 10%, cumva“, intervine în discuţie un alt fermier, Traian Gârtan.

Deşi la consumatorul final telemeaua ajunge din magazine şi cu 40 lei/kg şi poate chiar mai mult, din fermă a fost cumpărată, tot anul, cu 17-18 lei şi rar cu 20-22 lei/kg. Atât oferă cei care profită de greutăţile fermierilor. „Nu ne permitem să stăm prin pieţe. Acum am venit singură, tata n-a mai putut, a rămas la câmp, face baloţi pentru iarnă“, mai spune tânăra.

Şi oieritul s-a schimbat. Dacă bunicul Adrianei ducea oile la iernat, în pădure, cu ani mulţi în urmă, astăzi animalele sunt ţinute mai mult în fermă. Pajiştile sunt puţine, cheltuielile cu asigurarea nutreţului au crescut, totul va trebui regândit. 

Cel mai probabil o bună promovare a produselor care au gustul de odinioară, pentru că familia Adrianei ţine foarte mult la tradiţia moştenită, şi un sistem de comercializare direct către consumatorul final este cheia, e convinsă şi tânăra.  „De tot-de tot nu cred că vom renunţa. Nu e vorba neapărat de bani, dar asta ar fi chiar o tragedie, e moştenită de la bunici ferma. Dar să le-mpuţinăm, da, probabil că se va pune problema curând dacă nu găsim angajaţi“, a mai spus tânăra.

Vă recomandăm şi:

Pasiune devenită o afacere profitabilă. Tânăr apicultor: „În loc de zahăr folosesc miere. E mai sănătoasă“

VIDEO Oieritul a devenit o povară: un kilogram de oaie „în viu“ a ajuns să coste mai puţin decât un kilogram de fasole
 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite