Cabinetul de planning familial din Slatina, mai puţin căutat de când nu mai sunt contraceptive gratuite

Sute de persoane trec lunar pragul cabinetului, însă beneficiile nu mai sunt aceleaşi din urmă cu doi ani

În lipsa contraceptivelor orale, a steriletelor şi a prezervativelor oferite gratuit, dar şi după mutarea cabinetelor de planning familial din centrul oraşului Slatina în clădirea spitalului, a scăzut considerabil adresabilitatea. Medicii ar merge să ofere consiliere pe partea de planning şi recoltare de probe şi în cabinetele medicilor de familie, dar nimeni nu s-a arătat interesat de ofertă.

Situaţia în care 500 de tinere treceau, la cel mult trei luni, pe la cabinetele de planning familial din Slatina, în urmă cu doi-trei ani, pentru a primi gratuit pilule contraceptive, este istorie. Astăzi activitatea din cele două cabinete s-a restrâns într-unul singur, înghesuit într-o fostă spălătorie din clădirea Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Cei doi medici lucrează în două ture, cabinetul încă mai are şi un asistent medical principal de ginecologie (care între timp s-a licenţiat şi în psihologie), dar a pierdut un psiholog şi mare parte din resursele de care dispunea cândva.

„Când eram la Cuptorul de Aur ne găseau mult mai uşor, tinerii în special, adresabilitatea era mult mai mare. Şi astăzi vin, dar cei care ştiu poate de atunci de noi şi femeile care vor să se testeze în programul de screening privind incidenţa cancerului de col uterin. Chiar ne spun: «V-am căutat pe sus, v-am căutat pe jos, chiar sunteţi greu de găsit!»”, aflăm înainte de toate.

În acele vremuri bune se distribuiau prin intermediul cabinetelor de planning, lunar, aproximativ 200 de folii de pilule contraceptive, peste o mie de prezervative, se puteau monta sterilete şi, în cazurile în care medicul considera, se administra şi contraceptiv injectabil femeilor, în special celor care alăptau. Totul gratuit pentru elevi, studenţi, femei din familii cu venituri mici din mediul urban şi pentru toate femeile interesate de la sat. Astăzi nu mai sunt bani decât pentru pliante, singurele cu care se mai aprovizionează, din când în când, cabinetul.

Până la urmă sunt bune şi acestea, spune medicul Aurelia Gubandru, pentru popularizarea activităţii cabinetului în şcoli. Doar că nici promovarea nu este tocmai un lucru facil, primii care se gândesc de două ori dacă e sau nu cazul ca elevii să afle din surse autorizate despre pericolul contractării bolilor cu transmitere sexuală, al sarcinilor nedorite, al altor complicaţii venite la pachet cu o viaţă sexuală dezordonată, fiind chiar diriginţii. „De obicei ne cam oprim aici. Ne spun să le lăsăm pliantele şi asta e tot. E greu să faci în primul rând adulţii să conştientizeze cât de important este să ţii tinerii aproape, să clădeşti acea încredere care să-i facă pe ei să-şi deschidă sufletul. Întâmpinăm aceste bariere, deşi le spunem că ne trec pragul tinere care-şi încep viaţa sexuală la vârste foarte mici. O femeie care-şi începe viaţa sexuală la 13 ani ajunge o ginecopată la 30 de ani. Am avut cazul unei fete care la 18 ani avea herpes genital şi HPV. Din păcate, astăzi televizorul le îndrumă, şi dintr-o multitudine de emisiuni înţeleg că trebuie să se culce cu bărbaţi ca să câştige bani, bani mulţi. Nu mai e visul unei fete tinere să muncească, să se întreţină, când poate câştiga bani uşor în alt mod”, zugrăvesc cele două cadre medicale, în câteva fraze simple, realitatea cu care se confruntă.

Între 7 şi 10% din probe sunt confirmate cu HPV în laborator

O altă importantă parte a activităţii cabinetului o constituie recoltarea de probe în programul naţional de screening al cancerului de col uterin. Multe femei care se adresează cabinetului sunt din medii sărace, însă în ultima vreme nu puţine sunt cadrele medicale ale spitalului care vin pentru recoltarea de probe, ştiind că totul se face cu truse de unică folosinţă. Chiar şi în acest sector există, însă, hopuri. Inexplicabil, medicii cabinetului nu se pot acredita în program pentru partea de început a testării, anume consilierea. „Femeile vin la noi, le explicăm despre ce este vorba şi suntem nevoite să le prezentăm o listă cu medicii de medicină generală acreditaţi în program să facă acea consiliere,. De foarte multe ori femeile pleacă de la cabinet să completeze acea parte a formularului S1 şi nu se mai întorc la noi, poate nici într-un alt centru de recoltare, le-am pierdut pur şi simplu. Teoretic, acest program ar fi trebuit să ajute cu adevărat femeile între 24 şi 65 de ani, să ştim cum stăm. Practic, eu cred că nici jumătate dintre femeile din categoria de vârstă stabilită în norme nu vor fi testate până se încheie programul”, îşi exprimă dezamăgirea dr. Gubandru.

Cât de important este testul Babeş-Papanicolau pentru o femeie o spun cifrele. Din sutele de probe recoltate aici de la demararea proiectului, în urmă cu mai bine de doi ani, 7 – 10% sunt rezultate care confirmă prezenţa virusului HPV. „Tocmai pentru că e important ca femeile din toate mediile sociale să aibă acces la program ne-am făcut publică disponibilitatea de a ne deplasa în teritoriu, în cabinetele medicilor de familie, pentru a face recoltarea de probe. Schimbările survenite în program i-au descurajat însă şi pe aceştia. Acum s-a micşorat suma care se decontează pentru partea de consiliere, la reacreditare nu s-au mai anunţat toţi cei din prima etapă, aşa că au rămas destul de puţini. Noi vrem să lucrăm cu cine ne solicită, pentru că în cabinetul fiecărui medic de familie cred că există o masă ginecologică. Am avut, la un moment dat, o colaborare pe zona Scorniceşti, unde am convins un angajator care avea zeci de angajate să le permită să vină la cabinet în timpul programului de lucru. Însă astfel de colaborări nu sunt, din păcate, foarte dese”, a mai declarat medicul Aurelia Gubandru.