Reşiţa: PORTRET / Mădălina Rădoi face handbal de la catedră
0
Tânăra care a jucat de la începuturile „miraculoase” ale Universităţii Reşiţa, promovată în prima ligă, va preda performanţa generaţiilor următoare.
PROFIL
Născută. 20 octombrie 1981, la Timişoara
Studii. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Master în administraţie publică
Familie. Necăsătorită, o soră Mirela
Ocupaţie. Profesor
A început să joace handbal pe când era elevă la Şcoala Generală Nr. 1 din Reşiţa, unde, din clasa a VI-a, a fost selecţionată de profesorul Nelu Stan. A jucat şi în echipa şcolii, care era cea mai bună din Reşiţa, şi cu care a participat la etapele zonale la handbal. Şi pentru că a făcut-o cu suflet şi cu dăruire, Mădălina a ajuns căpitanul echipei.
Atunci când s-a înfiinţat echipa feminină de handbal Inter Miracol Reşiţa, Mădălina a fost chemată să joace aici. Debutul cu Inter Miracol l-a făcut în campionatul de junioare III, apoi, odată cu vârsta, a urcat şi în gradul competiţiei. „Pentru că la junioare II nu am avut talie, am promovat în Divizia A, unde am jucat până anul trecut”, îşi aminteşte pivotul reşiţean. Mai târziu, echipa şi-a schimbat denumirea în Universitatea Reşiţa, reuşind în acest sezon să promoveze în prima ligă.
Acum Mădălina a renunţat la handbal şi a trecut la catedră. Dacă o întrebi când va reveni pe teren, răspunde diplomat. „Odată ce am renunţat... E ca şi cum renunţi la o activitate din viaţă, e greu să spui că ai reveni. La handbal e mai greu să revii”, explică Mădălina. Până acum, nu a luat în calcul nici varianta antrenoratului.
Este vicecampioană naţională
Mădălina a jucat pe postul de pivot, ceea ce a costat-o destul de mult în unele partide. „Nas rupt, coate-n spate, handbalul este un sport dur! Se joacă foarte mult pe forţă şi pe viteză”, spune Mădălina. Sportiva crede că cele mai mari performanţe ale sale au fost locul VII la junioare III şi titlul de vicecampioană naţională la Campionatele Universitare. Pentru că a fost o jucătoare de marcă, Mădălina a fost şi căpitanul echipei Inter Miracol, respectiv Universitatea Reşiţa. „Fiecare grup are un lider, dar e impropriu spus căpitan de echipă. Atunci avea o altă valoare, acum nici nu mai există! Eram mici, eram ca o familie şi a fost o onoare că fetele aveau încredere în mine şi că puteam să le reprezint la antrenor”, povesteşte Mădălina.
Tânăra munceşte cu dăruire, aşa că nu prea are timp liber. „Mereu caut ceva de făcut şi mereu se găseşte ce să faci”, spune ea, zâmbind. Mai spune că a visat mereu să fie profesor de sport. Nu degeaba se străduieşte tot timpul să implice cât mai mulţi elevi în fenomenul sportiv. Mădălina a coordonat un parteneriat cu şcolile şi profesorii de sport pentru a aduce cât mai mulţi elevi ca spectatori la meciurile de handbal din Sala Polivalentă, tocmai pentru ca cei mici să prindă drag pentru mişcare şi pentru o viaţă sănătoasă.
Întrebări şi răspunsuri
Crezi că sportul se va dezvolta în viitor?
Da, sper asta de la an la an. Sper ca nivelul de acum să crească, la nivel judeţean ori naţional şi să revenim la performanţele care ne-au făcut celebri în trecut.
Cu ce echipă ţii la fotbal?
Ţin cu Rapid, de când antrena Mircea Lucescu acolo şi sunt foarte bucuroasă că Răzvan a ajuns să pregătească Naţionala.
Acasă găteşti?
Încă nu, şi asta pentru că mama găteşte excelent şi orice face este foarte bun.
Ce-i place
Mădălina spune că este pasionată de muncă, iar majoritatea timpului şi-l petrece la serviciu. Spune că-i mai plac seriozitatea şi sportul, care este marea sa iubire. Ascultă muzică bună, „de la folclor la cea clasică”. Mădălina spune că-i place foarte mult mâncarea mamei. Îi place şi fotbalul, fiind rapidistă, de când echipa din Grant era antrenată de Mircea Lucescu. Ca fotbalist îl admiră pe Cristi Chivu.
Ce nu-i place
„Evident că dacă îţi place munca şi seriozitatea, nu-ţi place să fi minţită, păcălită şi alte asemenea”. De asemenea, nu-i place violenţa în sport şi lipsa de fair play.