Cornel Dinicu, omul din spatele afacerii Ferma Dacilor, o viață violentă. De la șef de bodyguarzi în Regie la Afacerea „Portbagajul” și diamantele din Sierra Leone

Complexul turistic Ferma Dacilor, unde mai multe persoane au murit marți dimineață în urma unui incendiu violent aparține unui antreprenor prahovean, Cornel Dinicu, o persoană cu un trecut controversat, despre care s-a scris intens în anii 2000.

Cornel Dinicu, un om cu un trecut tenebros și controversat FOTO Observatorul Prahovean

Dinicu locuiește alături de familia sa în București. Are cinci copii, cel mai mare are 22 de ani, iar cel mai mic 4 ani. Din primele relatări de la incendiul de la Dealu Mare, minorul găsit carbonizat ar fi chiar unul dintre copiii săi.

Personajul a fost în atenția presei și a autorităților în anii 2000, mai ales după izbucnirea scandalului afacerea „Portbagajul”.

În 1996, Dinicu ar fi preluat șefia celui mai mare clan de bodyguarzi din cartierul studențesc Regie, din București, potrivit presei prahovene.

Un an mai târziu a fost condamnat la patru luni de închisoare pentru amenințare și lovire, dar a fost grațiat.

Nu se știe dacă eliberarea sa a avut ca motiv și presupusa apropiere, în postură de bodygard, a lui Dinicu de Doru Ioan Tărăcilă, parlamentar în mai multe legislaturi și ministru de Interne între 1994 și 1996.

Afacerea „Portbagajul” și dispariția a jumătate de milion de dolari

În 2000, a izbucnit Afacerea „Portbagajul”, când Cornel Dinicu și alți doi bărbați au fost acuzați că au furat 500.000 de dolari și un kilogram de aur din mașina lui Mihai Bucurenciu, lider al interlopilor din Giulești. Ca urmare a acelei acțiuni, Bucurenciu l-a răpit pe un complice al lui Dinicu, pe care l-a sechestrat și l-a torturat la Breaza.

Potrivit judecătorilor, Bucurenciu a recunoscut că i-a „lipsit de libertate” și i-a „supus unor violențe fizice și psihice” pe R.V (Răducan Valentin) și pe D.C. (cel mai probabil Dinicu Cornel) deoarece era convins că aceștia erau autorii furtului din portbagajul autoturismul său Mercedes.

Potrivit documentelor de la dosar, din portbagaj au fost sustrase 420.000 de dolari, 30.000 de mărci germane, 2000 de lire sterline, 120.000.000 lei, precum și 300 de grame de aur.

Lucruri ciudate s-au întâmplat în acel dosar, pornind de la lipsa unei cereri de extrădare a statului român pe numele lui Bucurenciu, stabilit în Belgia. Acesta a fost condamnat în lipsă la 10 ani de închisoare, după care i s-a redus pedeapsa la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Totodată, din documentele instanței se mai desprinde faptul că cei trei, printre care și Dinicu, au fost autorii furtului din portbagajul lui Bucurenciu.

„Afacerea” a dus la destituirea șefului Poliției Capitalei si a unor ofițeri de la Crimă Organizată.

Polițiștii au fost acuzați de complicitate, s-a descoperit o rețea de traficanți de droguri și s-au făcut zeci de arestări, potrivit EVZ.

În prospecție pentru o firmă suspectată de apropierea de GRU-KGB

În 2007, SIE îl urmărește pe Cornel Dinicu până în Sierra Leone, ca reprezentant al Total Asset Management GmbH, o companie elvețiană care voia să preia o parte dintr-o mină de diamante.

Potrivit EVZ, Dinicu a plecat din România, via Bruxelles, în districtul Kono din Serra Leone, la granița cu Guineea. Din rapoartele publicației reiese că Dinicu era însărcinat să prospecteze o exploatare diamantifera, concesionată recent unei firme locale nou-înființate. Cel care a aranjat deplasarea lui Dinicu în Africa se numește Liviu Niță, protagonistul scandalului „Sunoil”, „legat ombilical de interesele rușilor, asociat în afaceri cu gruparea GRU-KGB” încă din anii ‘90”, mai scria în 2007 Evenimentul Zilei.

Jurnaliștii au stat atunci de vorbă cu Cornel Dinicu, iar acesta a negat deplasarea în Africa, trimițându-i să vorbească cu Liviu Niță.

Acesta fost arestat și condamnat, în 1999, pentru emitere de cecuri fără acoperire în valoare de peste 60 de miliarde de lei vechi, prejudiciind Rafinăria Petrobrazi (SNP Petrom). Potrivit sursei citate, banii câștigați din căpușarea Petrom ajungeau în conturile Partidului Democrat, aflat atunci la guvernare.

Potrivit articolului din Evenimentul Zilei, în afacere erau implicați mai mulți ruși care aveau legătură cu structurile de informații de la Kremlin: Boris Golovin, Anatoli Patron, Iuri Ustinov și Alexei Voskoboi.