Pilda marelui cărturar Dinicu Golescu în urmă cu două secole: „În fericirea obştii ne vom găsi fiecare în parte fericirea sa“
0
Unul dintre cei mai apreciaţi cărturari români din secolul al XIX-lea, Dinicu Golescu a fost şi unul dintre cei care au creat prima societate literară românească. Iar multe dintre frazele rostite sau scrise de marele cărturar sunt valabile şi astăzi.
Fiu al marelui ban din Ţara Românească Radu Golescu şi al Zoiţei Florescu, Dinicu Golescu a studiat împreună cu Iordache, fratele mai mare, la Academia grecească din Bucureşti, cu Lambros Fotiadis, Constantin Vardalah (director al şcolii din 1803) şi Ştefan Commitas, profesori elenişti iluştri. A luat, de asemenea alături de fratele său Iordache, la înfiinţarea în 1822 a „Societăţii de la Braşov”, prima societate literară românească.
În lucrarea „Adunarea de pilde”, publicată în 1826, Dinicu Golescu spune la un moment dat: „Mai bine să aibi un meşteşug prin care să te hrăneşti decât să întinzi mâna cerând milă”.
Un alt aforism devenit clasic şi apărut în aceeaşi carte este următorul: „Nu poate a să numi împărat fără de a avea norod, şi când norodul este sărac, împăratul este un nimic, căci ori o să socotească de nevrednic, ori că chiar el este hoţul norodului său”.
Tot Dinicu Golescu spunea în „Adunarea de pilde” că „Cel mai drept câştig este cel din muncă”.
Iată şi alte trei fraze rostite sau scrise de către Dinicu Golescu ce sunt actuale şi în zilele noastre: „În fericirea obştii ne vom găsi fiecare în parte fericirea sa”; „Omul cel cuminte nu să leneveşte la muncă, căci sâmte cel dintr-însa folos” şi „De nu te-au învăţat părinţii nici un meşteşug, aleargă la meşteşugul obştesc, îmbrăţişează plugul şi sapa”.
Se încarcă comentariile...
