Cum a fost modernizat cel mai mare şi mai vechi refugiu montan din ţară. Materialele, cărate kilometri întregi pe jos

Refugiul Iezer, cel mai mare şi mai vechi refugiu montan din ţară, a fost modernizat timp de două weekenduri de către un ONG din Bucureşti şi de către formaţia Salvamont Câmpulung Muscel. Refugiul, care a fost construit în 1939, se află la cea mai mare altitudine din România – 2.165 metri – şi poate găzdui 30 de persoane.

Cu ajutorul asociaţiei Oxigen din Bucureşti, entuziaşti ai muntelui care nu sunt la prima acţiune de acest gen, formaţia Salvamont Câmpulung Muscel a izolat pe interior şi a instalat tâmplarie cu protecţie termică, la refugiul Iezer, din masivul Iezer-Păpuşa. În acest fel, cu o capacitate de peste 30 de locuri, cel mai mare refugiu montan din ţară, situat la o altitudine de 2165 de metri altitudine, şi-a sporit gradul de confort oferit turiştilor de creastă.

”Partea materială a fost asigurată de asociaţia Oxigen din Bucureşti. Ei au lucrat împreună cu băieţii noştri de la formaţia Salvamont Câmpulung Muscel. S-a lucrat două week-enduri şi au fost în total 12 oameni. Legat de condiţii, se poate ajunge cu maşina până deasupra refugiului. De acolo, materialele au fost cărate trei sferturi de oră până în vale la refugiu. A fost de muncă. Pentru finisaje, colegii mei de la Câmpulung vor urca la refugiu şi week-end-ul viitor”, ne-a declarat Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş.

Pereţii refugiului erau din piatră zidită, iar tâmplăria era din cornier sudat. Pe pereţi au fost puse plăci din OSB pe suport de polistiren extrudat pentru a păstra căldura.

Refugiul Iezer a fost construit în 1939. În timp însă, construcţia s-a degradat. În 1974, refugiul a fost reabilitat şi mărit, ajungând la dimensiunile pe care le are şi acum. ”Este refugiul aflat la cea mai mare altitudine şi cel mai mare refugiu din România. Asta arată şi faptul că aici au fost tradiţii de mers pe munte de mult timp”, precizează Ion Sănduloiu.

Vara, în week-enduri, sunt 15-20 de oameni care vin la refugiul Iezer. ”Vin în special bucureşteni şi turişti din Transivania. Şi asta pentru că masivul Iezer-Păpuşa este foarte bun pentru ski de tură. E un masiv foarte înalt şi are aspect deluros. Şi în plus, masivul mai are o mare calitate, şi anume aceea că este un pic mai la sud faţă de creasta principală a Meridionalilor. Şi în zilele cu vizibilitate bună se vede din Carpaţii Întorsurii până în Retezat. Mai ales în noiembrie când e ger, zona e superbă”, spune Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş.

Unul dintre cele mai speciale cazuri de salvare de pe masivul Iezer-Păpuşa a fost în urmă cu trei ani: ”Atunci au fost direcţionaţi trei turişti de către colegii mei cum să ajungă la refugiul Iezer. Li s-a explicat de către colegii mei cum să ajungă la refugiu şi au aşteptat acolo sosirea echipajului Salvamont, care i-a evacuat apoi”.

Ion Sănduloiu spune că sunt probleme cu o parte dintre turişti, care ”nu au hartă şi habar nu au în ce punct se află. Poţi să ai echipament, dar dacă nu ştii traseul este o problemă. Din păcate, la noi e o modă să mergi pe munte şi să întrebi aşa cum se întreabă prin oraş: Cum ajung la Prefectură? Prima la dreapta? A doua la stânga?”

Masivul Iezer, traversat de cel mai înalt drum din România

Masivul Iezer-Păpuşa face parte din grupa sudică a Carpaţilor Meridionali. Deşi de la distanţă par doar nişte dealuri, în realitate vârfurile ajung la altitudini de peste 2.400 de metri. Munţii Iezer-Păpuşa sunt înconjuraţi pe trei laturi de apele Doamnei şi Dâmboviţei, iar altitudinea maxima este atinsă de Vârful Roşu – 2.469 de metri –, iar vârfurile Iezerul Mare şi Papuşa au înălţimi de 2.462 de metri şi respectiv de 2.391 de metri.

Masivul Iezer este cunoscut şi pentru faptul că este traversat de cel mai înalt drum din România. Transfăgărăşanul şi Transalpina, cele două mari trasee care traversează Carpaţii Meridionali, şi-au disputat titlul de cel mai înalt drum din România, dar amândouă pierd în faţa unui alt drum din Argeş, cel ce traversează Masivul Iezer şi urcă până la o altitudine de 2.350 de metri. „Drumul începe la Lereşti, pe unul dintre braţele laterale ale Barajului Râuşor, Târgului, şi urcă spre Culmea Portăreasa şi Lacul Portăreasa, iar după aceea pe creasta Iezerului, către Vârful Iezerul Mare, unde se atinge altitudinea maximă. Drumul coboară apoi către Crucea Ateneului şi de acolo se pleacă către Culmea Văcarea şi coboară către Cabana Voina. Traseul este extraordinar, foarte frumos şi poate fi parcurs cu o maşină de teren, precum şi cu bicicleta. Cel mai frumos este însă pe bicicletă!”, spune Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş, unul dintre oamenii care cunosc foarte bine masivul Iezer şi traseul.