Constantin Nicolescu a renunţat la contestaţia formulată împotriva ordinului de demitere din funcţia de preşedinte al CJ Argeş

Constantin Nicolescu, fostul preşedinte al CJ Argeş

La 7 luni  de la depunerea în instanţă a unei plângeri împotriva ordinului de demitere din funcţia de preşedinte al CJ Argeş semnat de fostul prefect Cristian Soare,  Constantin Nicolescu  şi-a retras, pe 3 octombrie, contestaţia înregistrată  la Tribunalul Argeş, Secţia Contecios Administrativ , prin care chema în judecată, ca părţi intimate, atât Instituţia Prefectului, cât şi pe fostul reprezentant al guvernului în teritoriu.

După ce, pe 4 martie, contestase  în instanţă ordinul prin care  fostul prefectul Cristian Soare l-a suspendat din funcţie, Constantin Nicolescu a decis, la scurt timp, să-şi dea demisia de la şefia Consiliului Judeţean. Nicolescu a  invocat, la momentul demisiei, probleme de sănătate dar a ţinut să precizeze că  demisia sa este şi un semnal necesar reinstaurării pe făgaşul normal a modului de exercitare a atribuţiilor încredinţate instituţiilor cu competenţe administrative la nivel local, punctând încă o dată poziţia sa,  potrivit căreia,  ordinul  privind încetarea de drept a mandatului său ar încălca flagrant normele juridice care reglementează conflictul de interese.   Răzgândirea lui Constantin Nicolescu a venit, atunci, pe fondul anunţului făcut de Victor Ponta, privind alegerile locale din mai pentru locurile de primari şi de şefi de consilii judeţene rămase vacante din diferite motive.   Dacă  Nicolescu nu ar fi demisionat, în Argeş alegerile anticipate pentru şefia CJ nu ar fi putut avea loc în mai, ci abia după încheierea procesului în contencios administrativ şi numai dacă instanţa ar fi anulat ordinul prefectului Soare.

Contestaţia a rămas însă în instanţă, deşi  Constantin Nicolescu anunţase încă din primăvară că  o va retrage.  Din cauza vacanţei judecătoreşti, termenul de judecată a fost programat în octombrie anul acesta. Vineri, 3 octombrie, Nicolescu şi-a retras plângerea.

 Reamintim că ordinul prin care Nicolescu a fost demis a  fost semnat  după ce Constantin Nicolescu, a fost declarat în conflict de interese de judecătorii ÎCCJ, decizia din 11 februarie 2014 fiind una definitivă. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş a fost trimis în judecată pe 18 mai 2011 de procurorii DNA, care îl acuzau că a accesat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false. În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti, Gheorghe Nicuţ, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa din judeţul Argeş, Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA, Ion Nicolae, reprezentant al aceleiaşi firme şi diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea.   Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat în vara acestui an recursul pe care fostul preşedinte al CJ Argeş l-a formulat la sentinţa pronunţată în noiembrie 2013 de Curtea de Apel Bucureşti, prin care Nicolescu primea 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare şi a decis rejudecarea procesului (la instanţa care l-a condamnat, respectiv Curtea de Apel Bucureşti).

 O altă condamnare, într-un alt dosar

 A fost un an greu o pentru Constantin Nicolescu. Tot  în vară, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş la închisoare cu executare într-un alt dosar instrumentat de DNA Constantin Nicolescu este acuzat în dosarul Căteasca de fraudare de fonduri europene. Decizia a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi dosar, Grigore Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA Piteşti, a fost condamnat la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare, iar Ecaterina Pletoiu, reprezentantă a SC Proiect Infra 2005 SRL Piteşti, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu suspendare. Prin respectiva sentinţă, Mihail-Gabriel Nicoară şi Codruţa-Lavinia Mercea, angajaţi ai CJ Argeş la data faptelor, au primit pedepse de cinci ani şi cinci luni de închisoare cu executare, respectiv patru ani şi cinci luni de detenţie. Instanţa a mai dispus pedepse de câte patru ani de închisoare pentru Olga Stancu, Cristina Dobre, Aurelia Mirela Florescu şi Sabina Elena Bocioacă, angajate la CJ Argeş la data faptelor, şi Iuliana Mioara Pintilie, subinginer în cadrul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.

De asemenea, Ionel Didea, notar public la data faptelor, a fost sancţionat cu mustrare, instanţa stabilind că fapta de fals intelectual de care a fost acuzat nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracţiuni. "Admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - reprezentată prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi obligă pe inculpatul Nicolescu Constantin la plata sumei de 984.164,38 euro (în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii) către partea civilă, cu titlu de daune materiale, la care se adaugă majorările de întârziere, calculate de la data comiterii faptei şi până la achitarea debitului, potrivit Codului de procedură fiscală", potrivit deciziei instanţei. Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au mai dispus confiscarea sumei de 4.497.947,48 de lei de la Nicolescu, Nicoară, Pintilie, Bocioacă, Mercea şi Florescu, precum şi a sumei de 4.973.065,75 lei de la Nicolescu, Dobre, Nicoară, Pintilie, Bocioacă, Dobre şi Stancu.

 Instanţa a menţinut sechestrul pus de procurorii DNA Piteşti pe bunurile mobile şi imobile aparţinând lui Nicolescu - până la concurenţa sumei de 984.164,38 euro şi 9.471.013,23 lei, lui Grigore Dobre - până la concurenţa sumei de 4.973.065,75 lei, lui Mihail-Gabriel Nicoară - până la concurenţa sumei de 9.471.013,23 lei, Codruţei Lavinia Mercea - până la concurenţa sumei de 4.497.947,48 lei, Cristinei Dobre - până la concurenţa sumei de 4.973.065,75 lei, Iulianei Mioara Pintilie - până la concurenţa sumei de 9.471.013,23 lei şi Sabinei Bocioacă - până la concurenţa sumei de 9.471.013,23 lei. Decizia estei contestată cu apel la instanţa supremă.

 Dosarul în care Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Nicolescu vizează reabilitarea podului de la Căteasca, care face legătura între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi DN 7, care ar fi fost avariat de inundaţii în 2005. Procurorii au arătat că podul era deja avariat când s-au produs inundaţiile, iar Nicolescu şi Corneliu Oprescu, primarul comunei Căteasca, ar fi semnat cererea de finanţare pe baza unor acte false, astfel încât CJ Argeş ar fi încasat ilegal fonduri nerambursabile de 1,25 milioane de euro. "Pentru a accesa banii europeni, funcţionari din cadrul CJ Argeş au atestat în cererea de finanţare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, aşadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007, de inculpatul Nicolescu, în calitate de preşedinte al CJ Argeş şi reprezentant al acestei autorităţi contractante, cunoscând faptul că în conţinutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conţinutul acestuia s-a menţionat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităţilor naturale din perioada aprilie-august 2005 şi ca urmare, a fost închis circulaţiei, deşi infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundaţiilor, podul era închis circulaţiei", se arată în comunicatul DNA Piteşti, emis după începerea cercetărilor.