Românii plătesc milioane de euro pentru indolenţa guvernanţilor. Deșeurile toxice din depozitele neînchise, o bombă cu ceas

Deşi a promis încă din urmă cu două decenii că va închide depozitele de deşeuri periculoase din ţară, România are şi acum 31 de gropi cu gunoaie toxice pe care promite să le elimine în următorii patru ani, riscând astfel să plătească penalităţi de peste 22 milioane de euro.

Pentru închiderea depozitului de fosfogips Sofert din Bacău, statul român va plăti 377 milioane lei

Luna trecută, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis să amendeze România cu 1,5 milioane de euro pentru că, deşi a promis încă din urmă cu două decenii că va închide depozitele cu deşeuri neautorizate din ţară, majoritatea cu substanţe periculoase, nu le-a desfiinţat pe toate nici până azi.

În total, mai sunt 31 de gropi de gunoaie toxice în ţară, pentru care, pe lângă amendă, România este obligată să plătească şi penalităţi de 600 euro, pentru fiecare depozit, zilnic, până nu va lua măsuri pentru ecologizarea lor. Adică 18.600 euro pe zi. Cele mai multe, nouă la număr, adevărate bombe ecologice, sunt în județul Bihor.

Un risc

Pe 1 ianuarie 2007, în momentul în care a devenit stat membru al Uniunii Europene, România s-a obligat ca în doi ani să desfiinţeze toate depozitele neautorizate de deşeuri, majoritatea cu substanţe periculoase. Erau 101, din care 12 în Bihor. În 2018, la solicitarea Comisiei Europene, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că România e singura membră a UE care şi-a încălcat obligația de a le închide pe toate.

Ministerul Mediului a arătat că, la nivelul anului 2018, „au mai rămas neînchise doar 13 depozite de deșeuri municipale neconforme și 38 depozite de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase dar, după cum a constatat Curtea,  pentru depozitele închise „nu a furnizat date care să permită Comisiei să verifice că, pe lângă încetarea funcționării acestora, procesul de închidere a fost efectiv finalizat”.

Atunci, judecătorii europeni nu au stabilit penalități pentru România, însă problema nu s-a rezolvat nici ulterior. După patru ani, în decembrie anul trecut, CJUE a constatat că „România nu a închis încă 31 de situri neautorizate pentru exploatare”, motiv pentru care a dispus condamnarea statului român „la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi de întârziere”, se arată într-un comunicat transmis pe marginea hotărârii de CJUE.

Petrol, chimicale

Dintre cele 31 de depozite, cele mai multe sunt în Bihor. E vorba de două bataluri ale fostei Petrol Derna, cu un total de 8.100 mc de reziduuri petroliere, administrate de un lichidator judiciar care, deşi le scoate periodic la licitație, nu le-a găsit stăpân. O firmă din Bihor a cumpărat vechile instalații petroliere, ca să le valorifice ca fier vechi, dar nu poate face asta până nu le decontaminează, operațiune deloc ieftină.

În Suplacu de Barcău sunt două depozite cu 58.500 mc de deșeuri petroliere, ale Eco Diesel SRL, aflată în faliment. În Oradea, Sinteza SA are două lacuri cu suprafață totală de 17 hectare și pline cu reziduuri lichide toxice, iar fosta fabrică de alumină are un teren acoperit cu 3 milioane tone de șlam roșu.

Sinteza Oradea are două lacuri pline cu lichide toxice. Foto: Bihoreanul

Un alt depozit extrem de periculos este în judeţul Bacău, depozitul de deșeuri industriale periculoase de fosfogips Sofert.

Există un plan

Ce spun responsabilii? Potrivit Ministerului Mediului, pe 10 august 2023, Guvernul României a aprobat un nou Plan de acțiune pentru închiderea celor 31 de depozite rămase neconforme dintre care unul este depozit de deșeuri municipale, 20 sunt depozite de deșeuri industriale periculoase și zece depozite de deșeuri industriale nepericuloase.

În acest context, unele au termen de închidere 1 aprilie 2027, cum sunt cele din Suplac şi Bacău, altele 1 aprilie 2028, cum e cazul batalurilor fostei fabrici de alumină din Oradea. Iar costurile de închidere sunt, acum, uriaşe. Pentru depozitul de fosfogips Sofert, de pildă, întins pe o suprafață de 16 hectare, investiţia a fost estimată la 377 de milioane de lei, adică 75,8 milioane euro.

„Pe acel teren, nu se va desfăşura în viitor nicio activitate, perimetrul haldei urmând a fi îngrădit şi pus sub observaţie pe o perioadă de 30 de ani”, a transmis Biroul de comunicare al Ministerului Mediului.

Atât că, pe lângă costurile de expropriere, ecologizare și închidere, în următorii ani, România va suporta şi sancţiunea CJUE. Iar un simplu calcul matematic arată că, dacă toate mizeriile toxice din ţară ar dispărea până în aprilie 2027, aşa cum susţine Ministerul Mediului, cu penalităţile zilnice de 600 euro adunate pentru toate cele 31 de depozite de gunoaie periculoase din ţară, românii tot vor plăti pentru indolenţa guvernanţilor 22 milioane de euro.