POLIŢIŞTI CRIMINALI Labili psihic, cu glonţ pe ţeavă
0
Crimele comise de angajaţi ai statului, cu permis de port armă, arată că testele făcute pentru evaluarea lor nu sunt suficiente. Numai în perioada februarie - aprilie 2011, şase poliţişti, jandarmi şi militari au comis crime cu armele din dotare ori s-au sinucis. Unul dintre poliţiştii criminali este cazul poliţistului de proximitate Gabriel Venter care, acum două săptămâni, şi-a împuşcat părinţii şi s-a sinucis.
Psihologii arată că testele la care sunt supuşi poliţiştii, militarii sau jandarmii din România nu sunt eficiente pentru a anticipa pornirile criminale ale oamenilor legii. Adevărul a stat de vorbă cu psihologi şi psihiatri pe această temă, care au încercat să explice acest fenomen.
Testele psihologice sunt utile, dar nu suficiente
„Testele psihologice sunt extraordinar de utile, fie că sunt analitice, fie că sunt proiective, adică relevă personalitatea. Sunt foarte utile, nu doar în serviciile poliţieneşti şi armată, ci şi în viaţa civilă", este de părere psihologul criminalist Tudorel Butoi. El explică, însă, din ce motive testele psihologice nu sunt suficiente pentru a-i depista pe cei care pot claca şi pot să prezinte un pericol, atât pentru ei, cât şi pentru cei din jur. „Un test psihologic este doar o secţiune transversală în esenţa cuiva, oferă rezultate pentru aici şi acum. Nu este un rezultat al unei secţiuni longitudinale, prin care să afli ce i s-a întâmplat persoanei respective de la naştere până acum. Există o limită a testelor psihologice pentru că sunt relevante pentru o perioadă scurtă de timp. Sunt nişte experienţe provocate de laborator. Personajul respectiv vine în laborator dezbrăcat de împrejurări, de condiţiile sociale, de factorii stresanţi. Când îi dai drumul afară, îl împingi în responsabilităţi, în viaţa reală, unde are şefi, soacre, sticlă de ţuică, pistol. De aceea, dacă aceste teste rămân la aprecierea psihologilor de catifea, cum le spun eu psihologilor din laborator, şi nu sunt validate rezultatele lor prin investigarea relaţiilor în familie, societate, rezistenţa la stresul de la serviciu, atunci nu am făcut nimic", explică psihologul criminalist.
Mesajul de adio al polițistului ucigaș: "Pentru că nu au crezut că o iubesc pe Puiuța"
EXCLUSIV Acesta este polițistul de "nota 10" care și-a executat părinții cu pistolul din dotare
Date neverificate în teren
Tudorel Butoi spune că testele psihologice făcute în laborator nu arată o certitudine. „Ele sunt utile, orientative, însă trebuie validate de problematica reală. Tu, psiholog la poliţie, ieşi cu poliţistul în razii, în controale, la descinderi, să vezi cum reacţionează în faţa stresului. Ieşi pe teren să vezi în ce cârciumi umblă, discută cu familiile lor, ieşi cu ei şi cu copiii lor la petrecerea pomului de iarnă, discută cu forţele de comandă şi protecţie, adică serviciul cunoscut ca <<Doi şi-un sfert>>, să-ţi validezi rezultatele obţinute în urma testelor făcute în laborator", este de părere psihologul.
Acesta dă şi un exemplu, de cum ar trebui realizat un test în cazul unui poliţist căruia la testul psihologic i-a ieşit un indice ridicat de impulsivitate - agresivitate. „Tuturor ne poate ieşi un astfel de indice ridicat de impulsivitate - agresivitate. Însă, acest aspect poate fi verificat în teren. Psihologul trebuie să iasă cu poliţistul respectiv să vadă cum se comportă dacă, de exemplu, îi cere cuiva buletinul şi persoana respectivă îi spune că nu-l are. Dacă-i dă un dos de palmă şi strigă la el, atunci este un impulsiv lipsit de autocontrol şi testul este verificat. Dacă poliţistul vorbeşte frumos şi nu se pierde cu firea, atunci testul din laborator e contrazis. Poliţistul respectiv este echilibrat, tolerant", spune psihologul criminalist.
CRIMĂ PASIONALĂ Polițistul care s-a împușcat după ce și-a omorât părinții plănuia să-și ucidă amanta
Modelul german şi norvegian
„În mod normal, un test psihologic făcut în câteva minute nu este suficient pentru a determina astfel de comportamente. Ar fi nevoie de o comisie, care să evalueze angajatul respectiv. Cele mai performante modele în acest domeniu sunt cel norvegian şi cel nemţesc. Acolo, cei care ştiu sau bănuiesc că au probleme nici nu încearcă să intre în poliţie pentru că ştiu că sunt foarte bine verificaţi şi nu are nicio şansă", explică medicul psihiatru Gheorghe Oros.
Poliţistul criminal, debut de boală psihică
Psihiatrii susţin că modul în care a acţionat poliţistul Gabriel Venter, poate fi interpretat ca un debut de boală psihică. „Poate fi vorba de un debut de boală. Schizofrenia debutează în jurul vârstei de 30 de ani. Fapta lui este prea gravă şi nu a fost o reacţie spontană, ca să zici că a reacţionat din impuls la o supărare mare. Între cele două crime a trecut ceva vreme, timp în care el putea să se gândească la ce a făcut. Acest lucru cântăreşte foarte mult într-o expertiză psihiatrică", a declarat medicul psihiatru Gheorghe Oros. „Cred că în cazul lui a fost vorba şi de o inversare afectivă, o tulburare care apare atunci când în loc să ai o relaţie normală, de dragoste faţă de părinţi, copii, fraţi, apare ura. Inversarea afectivă este un simptom de debut al unei boli psihice", a subliniat psihiatrul. El spune că aceste tulburări ar fi trebuit să apară la testele psihologice făcute la muncă.
Cazul poliţistului Venter
Poliţistul de proximitate Gabriel Venter a şocat opinia public din Oradea acum două săptămâni când şi-a împuşcat părinţii şi s-a sinucis. Bărbatul de 33 de ani a mers seara la locul de muncă al tatălui lui şi l-a împuşcat în zona abdominală, după care a plecat la locuinţa părinţilor, unde şi-a împuşcat mortal mama. De acolo, s-a îndreptat spre locuinţa iubitei, Mihaela, o femeie căsătorită, cu care părinţii săi nu erau de acord, şi i-a cerut să coboare până la maşină. „I-a mărturisit ce a făcut şi a chemat-o să stea de vorbă. Ea s-a speriat, a refuzat să coboare şi şi-a sunat soţul să-i povestească ce se întâmplă şi să vină acasă", a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Viorel Gavra. „Bănuim că şi-a planificat dinainte crima", a mai spus procurorul. În aşteptarea iubitei, Venter şi-a tras un glonţ în cap.
Evenimentul a fost suprinzător mai ales pentru că, în opinia colegilor şi superiorilor, Venter era un poliţist de nota 10, iar la testele psihologice ieşise „curat".
"Când îi dai drumul afară, îl împingi în responsabilităţi, în viaţa reală, unde are şefi, soacre, sticlă de ţuică, pistol"
Tudorel Butoi, psiholog criminalist
Chipiul poliţistului orădean care şi-a executat părinţii, iar apoi s-a împuşcat în cap, a fost găsit în maşina sa personală.
Poliţistul care s-a împuşcat în cap este în moarte cerebrală
În iunie 2011, poliţistul Bogdan Apopei, din Costişa (judeţul Neamţ), şi-a tras un glonţ în cap, după ce a făcut un accident cu mașina de serviciu. Omul legii avea 28 de ani.
Bacău: Polițistul care s-a împușcat în cap consumase alcool
(UPDATE/FOTO) Bacău: Un polițist s-a împușcat în cap pe șoseaua dintre Buhuși și Blăgești
În luna aprilie 2011, Nelu Gruia, fostul șef al Serviciului de Arme și Muniții al IPJ Dolj şi-a împuşcat mortal soția, a împușcat-o pe fiica lui şi pe urmă s-a sinucis.
FOTOGALERIE: VEZI PRIMELE IMAGINI DE LA LOCUL TRAGEDIEI DIN CRAIOVA !
Tot în aprilie, sergentul major Ionel Aniţoiu, de 34 ani, de la Unitatea Militară 01654 Buzău, şi-a împuşcat soţia cu care se afla în divorţ, apoi s-a sinucis. Crimele şi sinuciderile s-au făcut cu arma din dotare.
Divorţ încheiat cu gloanţe-n cap! Aventura cu o amantă i-a distrus familia militarului care şi-a împuşcat soţia
Militarul din Buzău care şi-a împuşcat soţia a părăsit locul de muncă fără aprobare
Bolnavi protejaţi de lege
Şeful Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa, recunoaşte că testele psihologice nu sunt relevante şi în cazul bolilor psihice. „ Sunt de acord că sunt lucruri pe care le pot face psihologii, însă o astfel de atitudine nu poate fi controlată prin aceste teste psihologice", declară şeful poliţiştilor. Liviu Popa crede că ar trebui introduse controale de specialitate. „O soluţie ar fi, din punctul meu de vedere, ca toţi cei care lucrează în instituţii cu regim special să fie supuşi controalelor psihiatrice. Specialiştii pot stabili frecvenţa acestor controale. Iar cei care sunt depistaţi cu probleme psihiatrice să fie trecuţi automat în rezervă", spune chestorul Liviu Popa. El susţine, însă, că pentru a se ajunge acolo, trebuie modificată legislaţia. „La noi, persoanele cu boli psihice sunt protejate de lege. Dacă bănuieşti că cineva ar putea suferi de o astfel de boală, îi poţi face recomandarea să meargă la medic, însă nu-l poţi obliga", subliniază chestorul.
Se încarcă comentariile...
