Portret / Alexandru Călinescu, profesorul premiat de statul francez

Alexandru Călinescu

Critic literar, publicist, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi a pus mereu pe primul plan pasiunea şi vocaţia de dascăl. A învăţat să citească foarte devreme, a descoperit cărţile cu voluptate şi bucurie, devenind repede un împătimit al volumelor lui Jules Verne şi Alexandre Dumas. Pasiunea pentru lectură l-a însoţit pe Al. Călinescu şi de-a lungul adolescenţei, după care, gândul de-a

Directorul de azi al BCU a debutat în 1963, cu recenzii în „Iaşul literar“, „care au reprezentat punctul de plecare al uneia dintre direcţiile pe care am urmat-o o vreme, aceea de critic literar“, spune profesorul.

Ulterior, el a făcut cronică literară la două din revistele de cultură ieşene, anume „Convorbiri Literare“ şi „Cronica“, activitate despre care universitarul afirmă că nu ştie dacă a fost ceva bun sau rău, poate a pierdut timpul, dar pur şi simplu s-a întâmplat să fie aşa şi nu altfel.

Al. Călinescu a publicat până-n prezent opt cărţi, pentru care a primit două distincţii literare importante, pentru debut Premiul Uniunii Scriitorilor, în 1972 şi Premiul Academiei Române, în 1990. În plus, semnează mai multe rubrici, precum „Interstiţii“, în revista „Dilema veche“, ori „Decupaje”, în „Dilemateca“.

Profesorul universitar a participat, de asemenea, la realizarea a numeroase volume colective, culegeri de studii, dicţionare, enciclopedii, traduceri, prefeţe, studii în reviste din România şi din străinătate.

Scriitor şi publicist

Alexandru Călinescu este şi membru al Asociaţiei Române de Literatură Comparată al Uniunii Scriitorilor, al PEN Club şi membru fondator al Grupului de Dialog Social. Din anul 2000 este directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi.

După absolvirea Facultăţii de Litere, Secţia Română-Franceză, în 1967, Al Călinescu face stagiul militar timp de şase luni, după care intră profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“. În afară de literatură franceză, a făcut cercetări în domeniul literaturii române, a literaturii comparate, a poeticii narative, a teoriei literare şi a istoriei mentalităţilor.

În primul rând este profesor

Între 1992-1997 este detaşat la Institutul Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO) din Paris. În 2000, guvernul francez îi va decerna distincţia  „Les Palmes Académiques“, iar peste patru ani, profesorul este desemnat „Chevalier de l’Ordre National du Merite“.

Aceste premii susţin ceea ce Al. Călinescu recunoaşte, anume că pentru el, cel mai mult în viaţă a contat munca de la catedră. „Mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu studenţii şi am investit ce aveam mai bun în activitatea didactică“, mărturiseşte profesorul. O perioadă, el a reuşit să familiarizeze studenţii cu metode noi de cercetare literară, să le dea o orientare. Activitatea universitară „a fost o pasiune şi o vocaţie, pe care le-am fructificat şi în sejurul meu parizian, când iarăşi am avut cele mai calde legături cu studenţii mei“, completează istoricul literar, care în toată discuţia vorbeşte despre sine la trecut.

Singura nemulţumire a lui Alexandru Călinescu pare a fi legată de devalorizarea învăţământului superior, provocată de factori multipli: reducerea perioadei de studii universitare, dispariţia apetitului pentru lectură la studenţi, scăderea nivelului în învăţământul liceal.

El are nostalgia studenţilor de odinioară, când studiul reprezenta un refugiu din situaţia generală existentă în ţară, când curiozitatea intelectuală era foarte mare şi admiterea se făcea în condiţii de mare concurenţă.
________________

profil
născut. 5 octombrie 1945, la Iaşi.
studii. Doctor în literatură franceză, 1983.
familie. Căsătorit, are doi copii şi trei nepoţi.

întrebări şi răspunsuri
Există diferenţe mari între studenţii pe care i-aţi avut la începutul carierei şi cei de astăzi?
În anii ’70-’80 erau studenţi foarte buni. Din păcate, astăzi situaţia nu mai este aceeaşi, nivelul fiind incomparabil mai scăzut. E totuşi un paradox, căci mijloacele de informare sunt infinit mai multe acum decât odinioară.
Sunt trei ani de la ultima carte publicată. Mai scrieţi?
Sunt teze de doctorat, sub coordonarea mea, care îşi aşteaptă finalizarea. Nu prea îmi rămâne timp. Continui să sper că voi găsi vreme şi resurse pentru a finaliza măcar un proiect din cele pe care le aveam.

ce-i place
Lui Al. Călinescu îi place cel mai mult ceea ce a făcut o viaţă, lectura şi scrisul. A fost un pasionat cinefil, dar recunoaşte că acum se uită tot mai puţin la filme. De asemenea, teatrul se numără printre preferinţele sale. Şi călătoriile, care din păcate, nu au fost atât de multe cât şi-ar fi dorit. Şi-a împlinit însă un vechi vis prin sejurul de şase ani la Paris, între 1992-1997.

ce nu-i place
Între lucrurile care nu-i plac, profesorul de literatură franceză numeşte minciuna, ipocrizia, laşitatea, violenţa şi bădărănia.