Pe ce s-au cheltuit 26 de milioane de lei din bani publici la Iaşi: un pasaj subteran, construit în 7 ani, inundat după topirea primei zăpezi
0Una dintre cele mai costisitoare şi controversate investiţii ale Primăriei Iaşi, pasajul subteran de la Hala Centrală, construit în plin centrul oraşului, îşi dovedeşte ineficienţa la doar câteva luni de la inaugurare, în ciuda sumei colosale din bugetul local investită.
Ieşenii care au traversat astăzi prin pasajul subteran de la Hala Centrală, situat în zona 0 a oraşului, au fost nevoiţi să-şi calculeze cu atenţie trasee ocolitoare pentru a se feri de bălţile apărute peste noapte. Fenomenele succesive de îngheţ-dezgheţ au condus la pătrunderea apei prin hidroizolaţia plafonului. O parte s-a scurs în interiorul pasajului, o parte a rămas îngheţată pe plafonul din tablă galvanizată. Apa a inundat pasajul şi a ajuns până la glezne.
Pasajul, care a primit numele de "Sfânta Vineri", a fost inaugurat cu surle şi trâmbiţe în iunie 2012 în cadrul unei ceremonii de imagine la care au luat parte zeci de angajaţi în administraţia publică din Iaşi. Panglica a fost tăiată de primarului PSD-ist Gheorghe Nichita, însoţit de secundul Mihai Chirica şi de reprezentantului constructorului, firma Conest, una dintre societăţile de casă ale Primăriei Iaşi, abonată la lucrări pe bani publici.
Ulterior inaugurării de faţadă, muncitorii Conest au mai lucrat peste un an la finisaje, printre altele chiar la partea de hidroizolaţie a pasajului, iar costurile s-au majorat cu încă 3 milioane de lei, plătiţi din bani publici.
Primarul Gheorghe Nichita, alături de vicele Chirica şi oficialul Conest la inaugurarea pasajului FOTO: curierul-iasi.ro
Specialiştii consideră că infiltraţiile apărute la pasaj reprezintă o eroare gravă de proiectare şi construcţie care nu poate fi reparată decât prin lucrări de amploare, de lungă durată şi extrem de costisitoare. "Orice se poate
repara, însă refacerea hidroizolaţiei nu se poate face de jos în sus sau de sus în jos. Oricare soluţie de chituire, prin exterior sau prin interior nu rezolvă problema. Singura variantă este decopertarea prin exterior, din nou, situaţie în care ne vom trezi din nou cu un şantier imens acolo, iar costurile vor fi uriaşe", a precizat Sorin Ionescu, inginer constructor, fost consilier local la Iaşi.
Pasajul subteran după inaugurare. Majoritatea spaţiilor comerciale au rămas neînchiriate, în condiţiile în care traficul pietonul este infim FOTO: curierul-iasi.ro
Construcţia pasajului subteran de la Hala Centrală a început în 2006 şi ar fi trebuit finalizată în maxim 2 ani. Muncitorii au găsit însă ruinele unor construcţii despre care arheologii au concluzionat că ar proveni de la o reşedinţă boierească ridicată spre sfârşitului secolului al XVIII-lea. Şefii de la Primăria Iaşi au decis să integreze ruinele în proiectul pasajului, iar costurile şi perioada de construcţie au crescut exponenţial.
Şantierul de la Hala Centrală a creat o gaură imensă în centrul Iaşiului, timp de şapte ani FOTO: curierul-iasi.ro
Iniţial, pentru pasaj au fost alocate 7,2 milioane de lei dintr-un credit extrem de costisitor pentru ieşeni, în valoare de 200 de milioane de lei, contractat de municipalitate de la banca Dexia. În cele din urmă, suma totală cheltuită acolo s-a ridicat, prin suplimentări succesive, la 26 de milioane de lei, cu tot cu TVA. Banii au fost plătiţi integral din fondurile publice ale municipiului Iaşi.
Mai puteţi citi:
Banii din creditul Dexia, fituiţi în doi ani
Asfaltări „umflate“ cu 7 milioane de euro. Cum se folosesc banii publici la Iaşi
DNA-ul, pus să caute banii îngropaţi de Primăria Iaşi în asfaltările plătite din creditul Dexia
Se încarcă comentariile...
