PORTRET ADEVĂRUL DE SEARĂ: Mircea Lac decriptează hieroglifele românismului

Sculptor în lemn, profesorul hunedorean, expert în materie de tradiţii populare, studiază semnificaţia formelor pe care românii le-au cioplit pe diverse obiecte tradiţionale.

Într-un fel, Mircea Lac este anacronic pentru societatea în care trăim. Prin natura preocupărilor sale, profesorul hunedorean s-a născut ori prea târziu. ori prea devreme. Prea târziu pentru că timpurile în care furca sculptată pentru torsul lânii era la putere în casele românilor au apus. Prea devreme, deoarece încă nu am ajuns la maturitatea naţiunilor dezvoltate care investesc pentru redescoperirea şi promovarea trecutului lor.

„Tradiţiile noastre nu au fost lăsate să se adapteze. Americanii, de exemplu, au şi acum Ziua Recunoştiinţei, Halloween, Valentine’s Day, sărbători care sunt aceleaşi, dar totuşi, extrem de diferite în formele lor de manifestare faţă de acum 100 de ani. În Europa occidentală, obiceiurile populare au fost salvate printr-un marketing ingenios altoit pe diverse oferte turistice”, a spus Mircea Lac. România, opiniază profesorul, îşi trăieşte prezentul într-o decoltare indecentă a culturii kitch, dublată de o adoptare mecanică a unor tradiţii străine, modernizate. „Am făcut un studiu sociologic asupra a 60 de copii din Ţara Moţilor, zonă cu pregnantă tradiţie populară. O întrebare a fost ce muzică le place. Cincizeci şi nouă dintre copii au răspuns manele”, a spus Mircea Lac.

„Hieroglifele” românilor

Când admiră un obiect din cultura noastră tradiţională, privitorii caută farmec în simetria formelor, în culoare sau în fineţea prelucrării. Prea puţină lume înţelege însă semnificaţia formelor şi a figurilor care împlinesc tradiţia populară. Mircea Lac este unul din pasionaţii care toată viaţa au decriptat poveştile ascunse în formele culturii populare. „O simplă furcă de tors lâna poate spune povestea tulburătoare a urcării sufletului la cer după moarte. Trecerea în nefiinţă, parcurgerea celor nouă ceruri, reprezentată de tot atâtea discuri solare şi în final tema ramurei de pin sinonimă cu raiul sunt sculptate în multe obiecte. Tot o furcă de tors, cu simbolul viril al capului de taur stilizat pe ea,  poate fi declaraţia de dragoste a unui bărbat pentru femeia iubită. Este doar un exemplu”, a explicat expertul. Potrivit acestuia, mulţi din artiştii contemporani care mai lucrează artă populară nu mai ştiu care este mesajul formelor pe care le cioplesc în lemn. „Mesajul se pierde şi acesta este unul din pericolele de bază care ne pândeşte. Golirea artei populare de spiritul care a creat-o”, a spus Mircea Lac.

Dincolo de estetică, furcile de tors povestesc despre ridicarea sufletului la cer

Întrebări şi răspunsuri
Pe cine mai interesează acum arta populară autentică?
Momentan, aceasta este într-un con de umbră. Dar sunt convins că vor veni timpuri când ne vom agăţa de ea pentru a ne salva identitatea naţională.

Care sunt cele mai mari kitschuri în arta populară?
Au fost cele care au transformat tradiţia în instrument de propagandă în comunism. De exemplu, tema discului solar a fost înlocuită cu forma curbă a secerei şi ciocanului.

Mircea Lac cu una din elevele sale în atelierul de artă populară

Cine sunt elevii dumneavostră?
Elevi de toate vârstele. Sunt preocupat să las în urma mea cunoştinţe pe care să se poată continua studiul artei populare.

Ce-i place
„Sunt fascinat de arta populară şi implicit de munca mea”, a spus Mircea Lac.

Ce nu-i place
Hunedoreanul este împotriva oamenilor cu două feţe, a lipsei de onestitate.

Profil
Născut. 19.07.1945
Studii. Bacalaureat, cursuri post-liceale
Experienţă. Aproape 50 de ani în domeniul pedagogiei şi studiului artei populare
Familie. Căsătorit, un copil