FOTO Secretul matriţei unice în lume, ţinută departe de fotografi. Muzeul a interzis fotografierea piesei antice din Sarmizegetusa Regia
0Cel mai păzit artefact din Deva este matriţa antică de bronz, descoperită în Sarmizegetusa Regia în 2013 şi păstrată la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Artefactul dacic poate fi văzut de vizitatori, dar nu poate fi fotografiat, din motive de securitate. În schimb, muzeul a pus la dispoziţie amatorilor de fotografii o replică a matriţei.
Turiştii care vizitează muzeul din Deva nu au voie să fotografieze matriţa dacică de bronz, unul dintre cele mai preţioase obiecte arheologice desoperite în ultimul secol în România, în schimb sunt invitaţi să facă poze unei replici parţiale, din bronz, a artefactului antic, realizată de arheologi.
Replica parţială, realizată de arheologii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, a fost amplasată joi, 23 iunie 2016, în spaţiul de la intrarea în Palatul Magna Curia, pentru a putea fi fotografiată de vizitatori, în locul matriţei de bronz de la Sarmizegetusa Regia. Fotografierea matriţei originale este interzisă, din motive de securitate, susţin reprezentanţii MCDR.
„Măsurile de securitate din cadrul expoziţiei tematice “Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa” nu permit asemenea activităţi. Replica parţială a matriţei din bronz de la Sarmizegetusa Regia a fost realizată în primăvara anului 2015, cu ocazia organizării expoziţiei tematice menţionate. Pentru a nu lăsa loc de confuzii cu originalul, replica, realizată de Marius Barbu, arheolog în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în colaborare cu Paul Cheptea, conferenţiar universitar doctor la Universitatea de Arte şi Design Cluj-Napoca, a fost confecţionată de asemenea din bronz şi are o formă de prismă patrulateră, redând pe laturile ei patru dintre cele opt feţe ale artefactului antic. Cu ajutorul acestei replici s-au putut experimenta diferite tehnici de lucru, care să redea o imagine cât mai apropiată de ceea ce se putea realiza cu ajutorul obiectului antic”, a informat conducerea muzeului din Deva.
Povestea fascinantă a matriţei, descoperită după noaptea Sânzienelor
Matriţa meşterului orfevrier, veche de două milenii, potrivit arheologilor, a fost descoperită întâmplător în situl fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia. În timpul unei furtuni din noaptea de Sânziene, în iunie 2013, vântul a rupt un fag vechi de peste două secole, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina fagului doborât, a fost descoperită piesa unică din bronz. „Ridicând-o tremurând, sub privirile uluite ale copiilor ce mă însoţeau, am simţit că a venit vremea să înţeleg că nu am trăit degeaba pe pământ, că pe lângă un copil făcut, pe langă o carte citită şi pe lângă un pom sădit am mai făcut şi altceva. Ceva pentru care, acum, Dumnezeu mă răsplătea. Un dar de la Dumnezeu, pentru cei 20 de ani bătuţi pe muchie în care Sarmizegetusa mi-a ocupat întreg sufletul, mi-a mâncat sănătatea, mi-a fermecat mintea, mi-a dat tot ce poate primi un om mai de preţ, într-o viaţă întreagă”, relata Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO şi omul care a participat la descoperirea din Sarmizegetusa Regia.
Bestiariul matriţei
Matriţa antică este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Scenele de luptă între animale, reale şi fabuloase, au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii, reprezentaţi în 14 ipostaze, unele, cum sunt medalioanele cu grifoni – lupi sau „lupi înaripaţi”, rar întâlnite. Alături de grifoni, bestiarul real reprezentat pe piesă este bogat şi divers. Sunt înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Ea este redată cu o grijă deosebită.
Folosită pentru realizarea bijuteriilor şi a decoraţiunilor
Istoricii care s-au ocupat de cercetarea ei susţin că o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întreaga ei suprafaţă era utilizată. „În cazul matriţei din Sarmizegetusa Regia forma şi dimensiunile părţilor ei active şi detaliile decorului realizat intaglio sunt indicii aproximative ale tipurilor de obiecte care puteau fi produse prin intermediul ei: bijuterii, accesorii pentru diverse piese de echipament militar şi de costum, medalioane şi alte piese decorative ataşate unor mobile, casete, vase metalice sau alte materiale”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de Gelu A. Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015).
Replica matriţei, ce poate fi fotografiată. FOTO: MCDR Deva.
Potrivit istoricului Gelu Florea, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. „Susceptibilă a fi funcţionat în Sarmizegetusa Regia, cel puţin în preajma răboaielor daco-romane, matriţa de bronz ne oferă o imagine nesperată a unor piese care fie nu au fost găsite încă, fie s-au pierdut din cauza urmărilor ostilităţilor”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de Gelu A. Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015).
Misterul provenienţei matriţei
Nu este exclus ca matriţa să fi fost produsă în Sarmizegetusa Regia, susţin istoricii, însă cel mai probabil ea provine din import. „Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate motive specifice pentru două arii cultural-artistice aflate în relaţii una cu cealaltă, dar cu identităţi artistice reconoscibile. Pe de-o parte este vorba de lumea romană cu toate nuanţele ei cultural artistice şi tradiţiile regionale, contopite într-un „stil internaţional” răspândit pe spaţii largi şi, de cealalptă parte, lumea nord-pontică în care au fuzionat, încă din epoca greco-scitică stilul animalier atât de drag războinicilor nomazi şi limbajul artistic mediteranean”, informau autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”.
Spaţiul expoziţional în care se află matriţa dacică poate fi vizitat, însă, la fel ca şi în cazul altor tezaure preţioase expuse la muzeu, turiştii nu au voie să facă fotografii. De asemenea, accesul cu telefonul mobil este interzis în încăperea în care se află artefactele.
Matriţa înainte de recondiţionare. FOTO: brylu.ro
Vă recomandăm şi:
Ploile torenţiale au afectat Sarmizegetusa Regia. Mai multe blocuri dintr-un zid al aşezării antice au fost dislocate în urma fenomenelor meteorologice violente. A fost pentru a doua oară în ultimele luni când integritatea sitului UNESCO a avut de suferit din cauza furtunilor, după ce în aprilie mai mulţi fagi seculari s-au prăbuşit peste zidul monumentului istoric.
Duşan Djuric, unul dintre sârbii care au intermediat traficarea celui mai valoros tezaur monetar desoperit după 1990 de căutătorii de comori antice din Munţii Orăştiei, o comoară de circa 30 de kilograme de aur, va fi audiat în dosarul în care sunt judecaţi patru hunedoreni, pentru furtul şi înstrăinarea tezaurului.
Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
Se încarcă comentariile...
