Cele mai bizare păduri: locuri bântuite de spiritele strămoşilor, copacii uriaşi care ascund comori şi codrii de argint

Pădurea din zona Feţele Albe. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O mulţime de păduri ascund poveşti neobişnuite: unele vorbesc despre evenimente supranaturale, altele au căutat să explice formele stranii ale copacilor şi atmosfera care dă fiori călătorilor ce vor să le descopere.

Hunedoara ocupă un loc fruntaş între judeţe la suprafaţa de păduri, o suprafaţă forestieră de peste 300.000 de hectare, iar câteva dintre ele oferă vizitatorilor peisaje şi poveşti neobişnuite.

Originea numelui Pădurii de argint de la marginea Săcărâmbului s-a pierdut în istorie, însă o legendă veche, relatată de localnici, vorbeşte despre puterea binefăcătoare a acesteia. Vestea ar fi ajuns chiar şi la împăratul austriac Franz Joseph care, la mijlocul secolului al XIX-lea, în timpul vizitei în Transilvania, s-ar fi odihnit aici.

„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se însă în dreptul unui izvor. Aici împăratul a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului care traversa pădurea, despre care se spune că a aflat că aduce binefa­ceri sănătăţii, dar şi a potenţei, o apă foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata Alexandru Pavel Tokar, autorul unei monografii a Săcărâmbului.

Pădurea cu puteri tămăduitoare a devenit un loc căutat de amatorii de meditaţii, care o consideră un centru energetic şi o zonă în care s-au petrecut miracole. Relatările localnicilor despre apariţiile extraterestre din pădure i-au completat aura misterioasă.

Trunchiuri cu forme ciudate

Poteca pe care turiştii urcă la cetatea Blidaru din Munţii Orăştiei traversează o pădure de fag şi mesteacăn, prin care s-au amestecat, de-a lungul timpului, numeroşi copaci cu trunchiuri noduroase şi rădăcini întinse, ce impresionează prin mărimea şi forma lor stranie. Fagii bătrâni au stârnit fascinaţia turiştilor şi au dat naştere unor adevărate legende. Prin pădurea de la poalele aşezării antice ar fi trecut Strâmbă Lemne ori de ramurile lor s-au lovit vrăjitoarele din poveşti, care călătoreau cocoţate pe mături, spun unii dintre localnici. În acest ţinut, acoperit de copacii contorsionaţi, ce îşi apleacă ramurile, ar fi murit mii de daci în anii războaielor cu romanii, iar pădurea pare să le plângă amintirea. Nu departe de Blidaru, în Poiana Omului, spun sătenii din Munţii Orăştiei, la umbra unui astfel de copac, însuşi regele Decebal ar fi pierit.

Pădurea Retezatului
Hunedorenii se pot mândri cu una dintre puţinele păduri virgine din Europa. În Retezat există păduri neatinse, susţin reprezentanţii Parcului Naţional Retezat. Sunt locuri unde nu se taie nimic, nici măcar arborii morţi. „În Retezat există păduri virgine, bine conservate. Nu au dispărut şi nu au fost tăiate de nimeni, nici de <<ţapinari cu drujbe>>, nici de <<mafia pădurilor>>”, informează administraţia Parcului Naţional Retezat, iar cei care vor să se plimbe prin ele au la dispoziţie o suprafaţă de 19.000 de hectare. Din pădurile Retezatului, 7.000 hectare (37 la sută) aparţin statului român, Academia Română având în pro­prietate 2.722 de hectare, iar familiile Kendeffy şi Ocskay şi unităţile administrativ teritoriale (ale comunelor) deţin 12.000 hectare de pădure.

Feţele Albe, o veche aşezare dacică ruinată de aproape două milenii este îngropată sub o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor şi ale strămoşilro care au ridicat temple aici. Locul fascinant din Munţii Orăştiei se află în vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, Feţele Albe fiind, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei din vremea lui Decebal. Localnicii afirmă despre pădurea din jurul Feţelor Albe că nu este un loc indicat pe timp de noapte. În apropierea templelor, o suprafaţă considerabilă din pădurea seculară de brad este uscată. Soarele nu a putut pătrunde prin desişul pădurii, pentru a-i da culoare şi a o salva de la moarte, iar în umbra ei nicio buruiană nu a mai crescut de zeci de ani. Pădurea uscată care înconjoară Feţele Albe se animă în preajma sărbătorii de Sânziene, din 24 iunie, când devine un loc traversat de turiştii dornici să mediteze sau să participe la diverse ritualuri.

O pădure deasă de brad a ascuns vreme de mai multe decenii una dintre bazele militare interzise ale Hunedoarei. Fosta bază militară antiaeriană şi de rachete de la Vadu Dobrii este încă unul dintre cele mai fascinante locuri ale Hunedoarei, chiar dacă nu mai funcţionează de peste un deceniu. De aici au fost lansate rachete spre ţinte false, în decembrie 1989, iar, în prezent, cei care străbat drumul anevoios de munte pentru a o vizita găsesc aici un peisaj spectaculos, al ruinelor militare. acoperite de perdelele pădurii, printre care vizi­tatorii încă se pot rătăci.

Pădurea uriaşă cu comori
Ruinele Sarmizegetusei Regia sunt înconjurate de o pădure impresionantă, care a ascuns vreme de peste două milenii nu doar monumentele antice, dar şi numeroase comori. Trunchiurile copacilor seculari din jurul incintei sacre au atins dimensiuni considerabile, une­le de câteva zeci de metri, iar la rădăcinile lor au fost găsite tezaure preţioase. Cea mai recentă astfel de descoperire datează din vara anului 2013, când de sub rădăcina unui copac prăbuşit în urma unei furtuni Vladimir Brilinsky a scos la iveală celebra matriţă antică, o piesă unică în lume, ce poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Localnicii din satul Boz de pe Valea Mureşului susţin că pădurea care înconjoară locurile este bântuită. În codrul Prislopului s-au petrecut fenomene inexplicabile, de la sinucideri la apariţii de coşmar, iar cei care se aventurează prin desişul ei noaptea pot auzi strigăte şi voci înfricoşătoare. În credinţa că vor domoli bles­te­mele pădurii, localnicii au aşezat, în trecut, rugi (troiţe) la marginea ei.

Vă recomandăm şi:

Locurile de vis unde animalele sălbatice umblă prin curţile localnicilor. Cum arată iarna în Ţinutul Momârlanilor

Locuitorii satelor de momârlani din vecinătatea  Petrilei trăiesc printre animalele sălbatice. În aşezările de munte, înconjurate de peisaje impresionante, odată cu venirea iernii, cerbii, caprele negre, urşii şi lupii se apropie fără teamă de casele oamenilor.

Blestemul „muntelui sfânt“ al dacilor: pădurile s-au tăiat cu lăcomie, iar defrişările se văd din satelit

Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.

Viaţa zbuciumată a ultimilor săteni din locurile uitate de lume. Ce soartă au avut cele mai pitoreşti aşezări din munţi

Ţinutul Pădurenilor a rămas unul dintre locurile vitregite ale Transilvaniei, iar aşezările sale pitoreşti riscă să piară din cauza depopulării şi a îmbătrânirii comunităţilor.

Mesajul dur din Sarmizegetusa Regia: „Este partea mai puţin frumoasă a iernii, când natura se răzbună şi îşi face de cap”

Iarna grea a coborât peste Sarmizegetusa Regia, iar din cauza ninsorilor abundente, ultimii kilometri ai drumului spre Sarmizegetusa Regia au devenit aproape inaccesibili. Administratorul sitului UNESCO, Vladimir Brilinsky, a transmis un mesaj dur turiştilor care s-au aventurat cu maşinile pe drumul spre cetatea dacică, deşi li s-a recomandat să nu o facă.

→

Imaginea 1/21: paduri stranii