Castelul Corvinilor, cel mai luxos monument al Hunedoarei. Cum a fost transformată fortăreaţa într-unul dintre cele mai cochete castelele europene
0
Castelul Corvinilor a fost construit în vremea lui Ioan de Hunedoara, în urmă cu şase secole. Din acea perioadă, până în prezent, a avut zeci de proprietari şi a găzduit numeroase familii de nobili. Chiar dacă monumentul nu prezintă acelaşi confort pe care îl oferă locuinţele contemporane, în trecut castelul era privit ca un imobil de lux.
Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost considerat un monument confortabil pentru traiul oamenilor din secolele trecute. A fost locuit până la începutul secolului XX, iar până în anii 1970 o familie, care se ocupa de administrarea castelului, mai ocupa o încăpere a acestuia.
Despre modul de viaţă al locatarilor Castelului Corvinilor s-au păstrat o serie de mărturii. Primele date provin din secolul XIV. „Întâia informaţie indirectă despre cetatea din Hunedoara, care intra în anul 1409 în proprietatea Huniazilor, datează din 1364, când este amintit într-un document un castelan al castrului Hunedoara”, relata istoricul Virgil Vătăşianu, într-un articol denumit „Castelul Corvinilor din Hunedoara”, publicat în revista culturală „Boabe de grâu”.
Castelul, adăpost în faţa invadatorilor
Arhitectul Ştefan Moller, cel care a condus lucrările de restaurare a monumentului în perioada 1907 – 1918, a cercetatat în amănunt castelul şi a stabilt că în secolul XIII – XIV, cu mulţi ani înainte ca Ioan de Hunedoara să decidă transformarea castrului din Hunedoara într-un castel impunător, acesta era compus doar dintr-un zid de piatră în formă eliptică şi un turn donjon, folosit ca locuinţă a administratorului.
„Restul terenului forma o curte mare, unde, în vreme de bejenie, se adunau locuitorii Hunedoarei, cu mic cu mare şi cu toată averea mişcătoare pentru a găsi adăpost împotriva duşmanilor”, informa Virgil Vătăşianu. Aşadar, până a fi transformat în reşedinţă nobiliară, castelul avea rolul de a-i apăra pe localnici în timpul invaziilor străine, susţine istoricul. Aşezarea s-a extins în vremea lui Ioan de Hunedoara şi a soţiei sale Elisabeta Szilagyi.
„Ioan Corvin a zidit un castel pe un munte înalt, pe care îl mângâie râuri liniştite; acesta este atât de întărit şi prin măiestria clădirii şi prin situaţia sa naturală, încât nu se înspăimântă de nici un atac de partea vrăjmaşilor”, relata cronicarul Antonio Bonfini, în secolul XV.
Castelul transformat în locuinţă de lux
Istoricii susţin că Elisabeta s-a implicat la fel de mult în transformarea edificiului într-unul somptuos faţă de nevoile oamenilor din secolul XV. Au fost aduşi meşteri francezi pentru a se ocupa de înfrumuseţarea capelei şi altor încăperi şi de extinderea edificiului. Acesta avea bucătării, dormitoare încălzite, săli în care aveau loc ospeţe, o capelă, o fântână săpată în stâncă, dar şi turnuri de apărare, beciuri, temniţe şi o sală de tortură.
„Principala preocupare a Elisabetei a fost transformarea casei vechi din colţul de miazănoapte al castelului, a Aripei Matia. Casa din care atunci nu exista decât parterul, o înalţă, acoperind camerele de jos cu bolţi, deasupra cărora construieşte apoi un etaj cu un balcon gotic închis, dând spre şanţul urşilor. Spre curte Elisabeta ridică o loggie cu două etaje, în stilul Renaşterii. Execuţia se datoreşte unor meşteri veniţi din Italia. Elisabeta s-a îngrijit apoi să îi dea castelului un aspect mai vesel, zugrăvind nu numai interiorul noilor încăperi, ci şi exteriorul Aripei Matia, precum şi alte clădiri”, scria istoricul Virgil Vătăşianu. Urmele picturilor care împodobeau castelul se văd şi astăzi, pe multe din zidurile lui.
Bethlen îl transformă într-un castel „practic”
După moartea Elisabetei Szilagyi, noii proprietari ai castelului continuă amenajarea lui. Cele mai mari schimbări le aduce în secolul XVII, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen.
În vremea sa, monumentul se extinde cu mai multe etaje şi este amenajată curtea exterioară, denumită „Cetatea husarilor”, unde erau instalate cazarme, pivniţe, grajduri şi alte dependinţe. De asemenea, Sala Dietei este împărţită în trei încăperi: sala de mâncare, camera femeilor şi camera bărbaţilor. Se renunţă la decoraţiunile luxoase, iar monumentului i se dău un aspect mai practic. În anul 1724, Castelul Corvinilor trecea în proprietatea statului austriac, apoi al celui austro-ungar, iar în anul 1880 devine monument istoric. Între timp, în 1854, un incendiu mistuitor distruge o mare parte a castelului, şi l-a adus în paragină, vreme de peste un deceniu.
S-au păstrat însă mărturii despre modul de viaţă al celor care stăpâneau castelul, multe provenind de la călătorii străini care l-au vizitat, dar şi de la cercetătorii români.
Adăpost în vremea răscoalei
Astfel, o informaţie din vremea Răscoalei iobagilor conduşi de Horea arată că monumentul putea adăposti până la 3.000 de oameni. În toamna anului 1784, Castelul Corvinilor a devenit loc de refugiu pentru familiile nobililor din Ţara Haţegului şi de pe văile Streiului şi Mureşului, puse în pericol de răsculaţi „Spaima şi zăpăceala nobililor refugiaţi şi a familiilor lor nu suntem în stare a o descrie. Mai mult de 3.000 de oameni de amândouă sexele se află în castel şi avutul lor adus aici spre situare depăşeşte desigur ca valoare 100.000 de florini. Tot avutul şi mijloacele noastre de hrană au fost puse la dispoziţia refugiaţilor nenorociţi şi strâmtoraţi", mărturisea Iosif Leithner, într-o scrisoare prezentată în volumul Răscoala lui Horea, de David Prodan, publicat în 1979, de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti.
Fascinant în secolul XIX
August Frederic de Marmont, ducele de Ragusta, a vizitat Hunedoara şi a cinat în Castelul Corvinilor în 1834. Împreună cu un medic vienez şi cu un conte de Brazza. Este uimit de frumuseţea castelului. „Acest castel feudal, unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut, este perfect conservat. Vast, foarte bun pentru apărare, este foarte pitoresc şi supraveghează o vale superbă, pe care am descoperit-o în întreaga ei splendoare. Arhitectura sa îndrăzneaţă şi poziţia sa vorbesc imaginaţiei. Şi când ne gândim că a fost reşedinţa atâtor oameni celebri, capătă o frumuseţe şi mai mare în ochii noştri. O familie respectabilă şi curtenitoare m-a primit şi mi-a făcut onorurile castelului Huniazilor: este cea a administratorului pământurilor domeniului şi care aparţin împăratului. Am cinat în sata cu portrete a regilor Ungariei, atît de des ocupată altădată de cei care se consacrau apărării religiei şi patriei împotriva turcilor. AM vizitat sale unde se întruneau dietele, unde au fost luate rezoluţii atât de generoase şi care astăzi e transformată în magazie de fier forjat”, relata ducele de Ragusta, potrivit autorilor volumului Călători străini despre Ţările Române, în secolul XIX, apărut la Editura Academiei Române, în 2006.
Distrus de incendiu
O altă mărturie despre traiul la castel provine de la autorul englez David Ansted, care a vizitat monumentul în 1862, după ce acesta fusese distrus de incendiul din 1854. ”Încăperile castelului sunt în mare parte distruse, fie de incendiul care l-a mistuit în urmă cu câţiva ani, fie din cauza neglijării lor care i-a urmat acestuia. Sala mare şi camerele alăturate, coridoarele frumoase sunt sortite prăbuşirii şi se află într-o stare periculoasă. Castelul aparţine Guvernului. Mr. Paget, gentelmanul care m-a adus să îl vizitez, a locuit în castel înainte de incendiul din anii trecuţi şi a fost angajat al Guvernului. Mi-a vorbit cu interes despre fiecare ruină a acestuia”, amintea Ansted, în volumul de călătorie „A short trip in Hungary and Transylvania in spring of 1862.
Vă recomandăm şi:
Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat în istoria poporului român, chiar dacă povestea „reginei din Hunedoara“ este presărată de controverse.
Un număr impresionant de legende circulă despre Castelul Corvinilor din Hunedoara, însă multe dintre ele sunt ştiute de foarte puţini dintre vizitatorii monumentului. Una dintre ele, documentată de arheologi, este cea a criptei în care, cel mai probabil, urma să fie înmormântat Ioan de Hunedoara. Încăperea se află sub capela castelui.
Castelul Corvinilor a fost nominalizat printre destinaţiile turistice de excelenţă din întreaga lume, potrivit site-ului tripadvisor.com, care a evaluat recenziile trimise de străinii care au vizitat monumentul. Turiştii au fost fascinaţi de castel, însă cei mai mulţi nu îi cunosc tainele înfiorătoare.
Se încarcă comentariile...
