Adonis Puiu - antrenorul fotbaliştilor giurgiuveni de mâine

La 39 de ani, Adonis Puiu este unul dintre cei mai tineri şi mai apreciaţi profesori de educaţie fizică şi sport şi antrenori de fotbal din Giurgiu. Adonis Puiu a moştenit pasiunea pentru fotbal de la tatăl său, fost jucător şi antrenor la nivel judeţean.

„Se poate spune că tata m-a «contaminat » şi pe mine cu microbul fotbalului. Mă lua cu el peste tot, la teren, la meciuri, aşa am prins drag de fenomen” explică giurgiuveanul care a fost legitimat la „piticii” Dunării Giurgiu.
Acesta recunoaşte că la începutul anilor ’80, mingea de fotbal era centrul universului pentru majoritatea copiilor. „Nu aveai ce să faci altceva. Pe maidan jucam fotbal, după aceea jucam în curtea şcolii şi mergeam şi la antrenamente să facem acelaşi lucru” afirmă Adonis Puiu care susţine că dragostea pentru mişcare a „puştilor” mărea aria de selecţie pentru antrenori, aceştia având astfel posibilitatea să formeze foarte uşor loturi competitive.

Junior la Steaua
La 17 ani, Adonis Puiu a participat la un trial în Bucureşti făcut de Steaua. Din cei aproximativ 400 de fotbalişti, clubul militar a oprit patru, unul dintre aceştia fiind şi tânărul giurgiuvean. „Alta era motivaţia acolo. Numele clubului, performanţele, condiţiile oferite, totul te determina să fii serios şi să demonstrezi că meriţi să te afli acolo. Uneori făceam antrenamentele cu lotul mare, în care se aflau o grămadă de jucători valoroşi. Unii dintre ei ne ofereau pe lângă sfaturi şi ghete meseriaşe de joc” povesteşte Adonis.
Împrumutat în 1989 la Steaua Mizil, Adonis Puiu a debutat cu gol în Divizia B. Era cel mai tânăr fotbalist trimis în teren de antrenorul formaţiei prahovene. În anul 1990 a ieşit pentru prima dată „afară”. „Am participat la un turneu puternic în Moscova şi nu ne-am făcut de râs. Moscova este un oraş superb, mi-a rămas în suflet. Ţin minte că antrenorii ne-au dus să vizităm chiar şi Balşoi Teatr” mai spune tehnicianul giurgiuvean.
Revenit la Giurgiu în anul 1991, Adonis Puiu şi-a agăţat ghetele în cui când nu împlinise încă 23 de ani. „Fotbalul românesc trecea printr-o criză evidentă. Era în căutări după ce căzuse comunismul. În divizia C, unde ajunsesem să evoluez, mureai de foame aşa că am fost nevoit să mă las şi să caut altceva” afirmă Adonis care şi-a deschis o firmă şi a încercat să facă bani ca şi privat. Nu i-a mers aşa că s-a întors la prima dragoste şi s-a hotărât să îmbrăţişeze o carieră de antrenor. „Am ajuns la facultate acolo unde l-am avut mentor pe Ştefan Miu, un om extraordinar căruia, alături de tata şi de Viorel Leşeanu, îi datorez cariera mea de antrenor”. În 2005 a devenit profesor al catedrei de fotbal din cadrul CSS Giurgiu, pornind la drum cu trei grupe de copii „Am făcut selecţie în şcoli şi am adunat cam 50 de copii” spune Adonis care a fost pentru 4 luni preşedintele clubului Dunărea Giurgiu, actualmente fiind  şeful centrului de copii şi juniori ai Astrei II Giurgiu (fosta Dunărea).

NĂSCUT: 5 august 1971, Giurgiu
STUDII: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Spiru Haret”, Bucureşti
FAMILIE: necăsătorit, are un băiat în vârstă de 17 ani

CE-I PLACE: Antrenorul giurgiuvean este un fanatic al fotbalului, fiind la curent cu toate noutăţile din domeniul metodelor de antrenament şi a legislaţiei „sportului rege”. „Îmi place să citesc cărţi tematice şi să folosesc internetul pentru a mă documenta permanent” susţine giurgiuveanul căruia îi place să se relaxeze înotând sau făcând schi.
CE NU-I PLACE: „Amatorismul din societatea românească este o problemă foarte gravă în opinia mea. Toţi se cred deştepţi, dar pe alte domenii” punctează Adonis Puiu. Antrenorul de la CSS Giurgiu este deranjat şi de modul de viaţă al tinerilor care preferă să frecventeze cluburile sau magazinele de vise decât să vină să facă sport.


ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:
Anul viitor se vor vedea primele roade ale muncii de antrenor...
Aşa este. Grupa ’93 va termina juniorarul şi vor putea să facă pasul la echipe de seniori din judeţ şi din ţară. Cea mai mare satisfacţie pentru mine ar fi să nu se lase şi să continue să lupte pentru că sunt fotbalişti de care iubitorii sportului giurgiuvean vor mai auzi!
Se ţin tinerii fotbalişti de şcoală?
Atât le trebuie, să nu se ţină! Factorul educative este foarte important. Eu mă interesez de ceea ce fac ei la şcoală. Dacă este serios la şcoală, cu siguranţă este serios şi la antrenamente.