Stresul stă la baza a peste 90% din bolile contemporane. În ce zone acţionează sindromul şi cum ne afectează existenţa
0
Mai multe studii de specialitate au arătat că principalii factori de stres cu care ne confruntăm în zilnic sunt banii, presiunea pe care singuri o punem pe noi, somnul insuficient şi faptul că nu reuşim să facem lucrurile de care suntem pasionaţi. În funcţie de organism şi de factorii de stres, ne alegem cu diverse boli, cele mai multe cronice.
Pentru a înţelege cum acţionează stresul, mai întâi trebuie să înţelegem ce este acest sindrom. Stresul este un fenomen psihosocial, ce decurge din confruntarea persoanei cu diferite cerinţe, sarcini şi obligaţii. Este deci un raport între ceea ce îşi doreşte o persoană, ce are nevoie, ce obţine şi ce i se dă.
Conflictul care apare între elementele amintite generează stresul, iar până la apariţia problemelor de sănătate nu mai e decât un pas. ”Stresul stă la baza a peste 90% din bolile existente în prezent. Nu întâmplător stresul mai este numit şi boala secolului, pentru că, aşa cum precizam, marea majoritate a bolilor au ca factor declanşator stresul”, explică psihologul Stelian Chivu.
Stresul poate fi mental, ce înseamnă foarte multe gânduri, emoţional, caracterizat prin sentimente bulversante, fluctuante, şi stresul fizic, generat de afectarea organismului de o boală. Important de reţinut este că stresul se poate transmite şi celorlalţi, asemeni unui virus.
Prin urmare, fiecare dintre noi e musai să înveţe să se imunizeze la stres, dar şi la persoanele care ar putea să le transmită acest sindrom. Şi asta pentru că stresul poate deveni periculos, el nefiiind doar o banală agitaţie mentală sau o manifestare emoţională, ci reprezintă sursa unui număr enorm de boli.
Principalii factori stresori sunt bolile fizice sau psihice, abuzurile fizice, emoţionale sau sexuale, lipsa banilor, problemele la locul de muncă (munca în exces sau un venit insuficient pentru nevoile persoanei în cauză), familia, chiar şi prietenii, dacă au obişnuinţe care generează stres şi dezastrele naturale.
Afecţiunile pe care le generează stresul
Reacţia organismului la stres este imediată, cel în cauză putând să manifeste fie lipsa poftei de mâncare, fie bulimie, apar problemele cardiace şi indigestiile, pentru că hrana nu mai este digerată normal. La acestea se adaugă insomniile, crampele musculare, durerile de cap, transpiraţiile, ameţelile, o stare generală de rău, oboseala cronică, starea de vomă şi o respiraţie îngreunată.
La nivel mental, stresul poate determina blocaje ale gândirii şi un randament scăzut al imaginaţiei, intuiţiei şi inspiraţiei. Atenţia scăzută este un alt simptom al stresului, ca şi problemele cu memoria, fiind în general afectată memoria de scurtă durată.
Stresul scade foarte mult randamentul la job al unei persoane, dar apar şi reacţiile comportamentale extreme, cum ar fi fumatul excesiv , stările de anxietate şi o stare nejustificată de nervozitate. Pe acest fond, se generează o cantitate foarte mare de adrenalină şi cortizol, numit şi hormonul stresului.
”Primul pas pentru a învinge stresul este adaptarea la acest sindrom prin obişnuirea graduală a organismului cu tot ceea înseamnă acest sindrom. În egală măsură, este vital ca persoana în cauză să conştientizeze stresul, deoarece mulţi din cei afectaţi nu realizează efectiv acest lucru”, precizează psihologul Stelian Chivu.
De pildă, cei care lucrează iarna la temperaturi scăzute nu sesizează de multe ori că acesta este un factor stresor, ca şi căldura în exces. Ei ajung la medic cu probleme de digestie, crezând în mod greşit că acestea se datorează mâncării sau altor factori, nu şi stresului.
Cum reacţionăm la stres
Un alt pas important este identificarea sursei stresoare, pentru că astfel poate fi eliminată imediat. Există situaţii în care factorul stresor nu poate fi eliminat, cum ar fi un vecin care face gălăgie sau un câine care latră, situaţie în care sfatul specialistului este să vă adaptaţi. În cazul celor două exemple amintite, se pot folosi dopurile de urechi, pentru că alternativa ar fi o ceartă nesfârşită cu vecinii, ceea ce nu este de dorit.
Vital este să stabilim şi ce fel reacţionăm la stres, pentru că unora le creşte temperatura, iar alţii se manifestă violent. În funcţie de ceea ce aflăm despre noi, vom putea adopta cele mai eficiente modalităţi de a scăpa de stres. De pildă, în loc să ne certăm sau chiar să ne batem cu vecinul, putem face exerciţii fizice la sală sau alergări, astfel încât să consumăm energia în exces.
Un management al stresului este esenţial pentru a scăpa gradual de acest sindrom. Asta înseamnă gestionarea crizelor de nervi, a hranei pe care o consumăm şi a timpului de odihnă. Un alt element important pentru a scăpa de stres este dezvoltarea încrederii în propria persoană.
”Este un element extrem de important, deoarece atunci când scade încrederea în propria persoană, factorii stresori pot acţiona în voie. Este acelaşi lucru ca atunci când îţi scade imunitatea. Şi exerciţiile de respiraţie sunt importante, pentru că stresul se manifestă în special atunci când creierul este obosit, stresat şi lipsit de oxigen. Orice persoană se poate documenta cu privire la nişte tehnici de respiraţie, iar dacă nu este mulţumită, poate apela la un specialist, care să îi stabilească un exerciţiu respiratoriu pliat pe nevoile sale”, conchide psihologul Stelian Chivu.
Se încarcă comentariile...
