Satul vândut cu tot cu locuitori, vreme de două secole
0La doar 22 de kilometri de municipiul Galaţi se află satul Șivița, așezare care a fost vândută de-a lungul celor peste 200 de ani de existență de 15 ori, cu tot cu pământuri şi cu locuitori.
Satul Şiviţa, atestat la 3 aprilie 1588, a fost cumpărat de Mănăstirea Galata din Iaşi, de la domnitorul Petru Şchiopul, cu tot cu pământurile şi locuitorii săi. Preţul pe care acesta l-a cerut a fost de 6.000 de aspri, moneda turcească de argint.
Timp de mai bine de 200 de ani, aşezarea a fost vândută de cel puţin 15 ori. Tranzacţiile s-au făcut între domnitorii moldoveni, negustorii înstăriţi şi mănăstirile interesate, la rândul lor, de profit.
Potrivit istoricilor, spre sfârșitul anului 1588, Mănăstirea Galata a întocmit un catastif al averii sale în care este trecut și satul Șivița cu șase mori și 100 porci. Dintre cele 16 sate pe care le stăpânea mănăstirea, la Șivița erau cele mai multe mori. Zece ani mai târziu, Şiviţa a fost întărită de domnitorul Ieremia Movilă, iar la 1608, satul a ajuns în posesia mănăstirii sucevene Pobrata.
După cum scrie în „Date istorice despre satul Șivița”, istoricul Paul Păltănea, mai înainte de a fi vândută mănăstirii, localitatea fusese dată în proprietate cămănarului Ştefan. Acesta a rămas dator cu 6.000 de aspri visteriei domneşti.
Satul Șivița cu șase mori și 100 porci
După decesul căminarului, pentru ca visteria să nu rămână în pierdere, Petru Şchiopul scoate la vânzare moşia şi satul Şiviţa. Mănăstirea Galata, care era ctitoria lui Petru Şchiopul, cumpără moşia şi satul care avea vad de moară la Prut, oferindu-i domnului Moldovei, suma de 6.000 de aspri.
În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi luat de la Mănăstirea Galata și dat Mănăstirii lui Balica hatmanul, Mănăstirea Frumoasă din Iași. La 2 aprilie 1628 domnitorul Miron Barnovschi întărește acestei ultime mănăstiri stăpânirea asupra satului Șivița cu bălți cu peste și cu vii.
Călugării mănăstirii strângeau dijma din sat
La 3 iulie 1632 satul era din nou în stăpânirea Mănăstirii Galata.
Potrivit istoricului Paul Păltânea, la această dată, domnitorul Alexandru Iliaş împuterniceşte pe călugării mănăstirii să strângă dijma din satul Şiviţa.
Se pare ca stăpânirea mănăstirii Galata asupra satului nu a mai fost tulburată o vreme, căci Alexandru Iliaş întăreşte egumenului acestei mănăstiri să stăpânească Şiviţa şi să ia „dijma din zece”, „din pâine, fân, vii, bălţi de peşte şi din tot venitul ce va fi”.
În anii 1772-1774, satul avea 25 de familii. În 1803, când se face o nouă catagrafie, satul era proprietatea Mănăstirii Galata și avea 66 familii, dar în 1816 avea numai 16 familii și este stăpânit de Mănăstirile Frumoasă și Sfântul Nicolae din Iași.
În prezent, satul Șivița face parte din comuna Tulucești din Galați și are 2.300 de locuitori.
Se încarcă comentariile...
