Olimpicul la Astronomie care a şcolit alţi olimpici. A lucrat la conceperea unei drone pompier şi la o cameră care creează nori

Rareş Grozăvescu (19 ani), absolvent al Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti, este unul dintre copiii geniali ai României. Începând din clasa a IX-a a urcat pe podium la Olimpiada Naţională de Astronomie, unde a obţinut o medalie de bronz şi de două ori argintul, iar acum studiază ingineria la cunoscuta Universitate Cambridge.

Este suficient să porţi o simplă discuţie cu Rareş Grozăvescu pentru a realiza două lucruri despre el. Nu îi place să piardă timpul, iar când se implică în ceva, reuşeşte să facă vizibil diferenţa. De loc este din Caracal, iar pentru că a excelat de mic la Matematică şi Fizică, a fost dat la un centru de excelenţă pentru a-şi putea atinge potenţialul.

Când era mic copil, asculta poveştile bunicii despre Andromeda, Perseu şi zeii greci şi urmărea noaptea strălucirea aştrilor pe cer din casa de la ţară. Nu e de mirare că a ajuns să îi placă Fizica, iar medalia de aur obţinută în 2017 la olimpiada naţională certifică acest lucru.

”Unul dintre profesorii din Caracal preda şi Astronomie şi a început să îmi placă. Asta se întâmpla în clasa a VIII-a”, ne dezvăluie Rareş cum a început pasiunea lui pentru acest domeniu atât de vast. După ce a ajuns la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, a început să lucreze la Astronomie cu alţi elevi mai mari decât el, deoarece, la acel moment, nu erau profesori care să predea această materie.

”Mă atrage mecanica, pentru că se observă peste tot şi te ajută să înţelegi lucruri importante despre ce se întâmplă, dar şi ce să faci şi să nu faci, dar şi electromagnetismul pentru că este ceva care se întâmplă, dar nu îl vezi. Trebuie doar să ţi-l imaginezi şi este doar un joc al minţii, în care trebuie să te gândeşti cum se mişcă nişte sarcini foarte mici, pe care nu le vezi, dar ştii că sunt acolo”, ne introduce puţin olimpicul în universul său fascinant.

A obţinut o medalie de bronz şi două medalii de argint la Olimpiada Naţională de Astronomie, iar apoi s-a calificat şi la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică din China. A ales să devină inginer pentru că de mic copil i-a plăcut să se joace şi să construiască diverse lucruri. Ne mărturiseşte că cel mai mult îşi doreşte totuşi să devină profesor universitar, pentru a duce mai departe tradiţia familiei, care numără până acum trei generaţii de dascăli.

Aur la olimpiade pentru elevii pe care i-a pregătit

Rareş a predat timp de doi ani Fizică şi Astronomie elevilor de clasa a VII-a de la liceul unde învaţă. Rezultatele sale cu foştii săi colegi mai tineri vorbesc de la sine. În primul an de pregătire, doi dintre elevii pe care i-a pregătit la clasa a VI-a au obţinut medaliile de aur la Olimpiada Naţională de Fizică.

FOTO arhiva personală

”În liceul unde am învăţat este o tradiţie ca cei mai mari să le predea celor mai mici. Teoria este predată de un profesor, noi ne ocupam de partea practică, adică facem cu elevii numai probleme care se dau la olimpiadele naţionale şi internaţionale de Fizică şi Astronomie”, ne explică olimpicul. Rareş a aplicat iniţial pentru a studia la Universitatea Duke (SUA), pentru că este printre puţinele instituţii de învăţământ din lume care are specializarea pe care şi-o doreşte: inginerie aeronautică şi spaţială.

Ştie deja sistemul de predare american, după ce a participat la un curs de fizica particulelor la Standford (SUA), una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume. ”Mi-a plăcut diversitatea de acolo. Este o multitudine de oameni din diverse ţări şi sunt foarte deschişi”, ne dezvăluie Rareş. Fusese deja admis la universităţile din Manchester şi Warwick din Marea Britanie, dar în cele din urmă a ales să studieze la Cambridge. Deşi este foarte ocupat, Rareş îşi găseşte mereu timp să se relaxeze cântând la chitară, o altă pasiune pe care o are de când era copil.

A scris planurile de zbor pentru un avion

Rareş a finalizat până acum trei proiecte de cercetare, unul la Facultatea de Chimie din Bucureşti, unul la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială ”Elie Carafoli” şi unul la o companie privată, Cybernet. La primul proiect, şi-a adus contribuţia la montarea senzorilor pentru o cameră unde este studiată presiunea şi densitatea gazelor, dar unde se crează şi nori pentru studierea lor ştiinţifică.

A scris, de asemenea, planurile de zbor pentru un avion care a zburat deasupra Bucureştiului pentru detectarea zonelor cu concentraţii mari de dioxid de carbon. ”Proiectul se numeşte Ramos şi analizează gradul de poluare din Bucureşti. Am făcut planurile de zbor pentru un avion care a survolat Capitala, deasupra a trei centrale termice, pentru a măsura concentraţiile de monoxid şi dioxid de carbon, de azot şi alţi agenţi poluanţi. Datele erau raportate unei echipe de la sol, care erau interpretate şi introduse în nişte tabele specifice”, ne detaliază puţin olimpicul în ce a constatat implicarea sa în cel de-al doilea proiect.

A lucrat direct sub îndrumarea lui Andreea Calcan, şefa Departamentului de Fizica Norilor şi Analiza Cristalelor din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială. S-a alăturat apoi echipei de la firma Cybernet, care proiecta o dronă pompier, concepută să stingă incendiile izbucnite în clădirile foarte înalte, unde pompierii nu pot acţiona cu echipamentele pe care le au.

”Este vorba despre un cvadrucopter, o dronă cu patru motoare, care urcă până la înălţimea unde se manifestă incendiul, pompează apa şi stinge focul. Proiectul este mai complex şi include un autobuz care aduce tancurile cu apă şi o altă dronă cu patru locuri, care urcă până la înălţimea respectivă şi salvează oamenii, aducându-i apoi în siguranţă la sol. Drona  pompier ar avea o greutate de două tone, din care încărcarea cu apă ar cântări o tonă şi jumătate”, ne detaliază puţin Rareş acest interesant proiect, a cărui punere în practică va salva numeroase vieţi.

Nu ştie încă dacă va mai reveni în ţară după absolvirea facultăţii şi susţinerea doctoratului, ţinând cont că este vorba de 10 ani pe care îi va petrece în străinătate, însă inima lui rămâne acasă. ”Mi-ar plăcea să mă întorc şi să ajut, să dezvolt România. Am colegi de clasă şi ştiu oameni care nu au vrut să aplice în străinătate pentru că doresc să rămână în ţară. Prin urmare, ştiu că dacă mă întorc, am cu cine să lucrez”, ne mărturiseşte Rareş, care nu va uita niciodată de unde a plecat.