Cum pot cuvintele să ne „programeze“ mental şi să ne influenţeze viaţa. „Este bine să gândim mult şi să vorbim puţin“

Potrivit unor studii, rostirea unui cuvânt este asociată cu o imagine, cu o stare sau chiar cu o manifestare, care diferă în funcţie de cultură, de religie sau de nivelul intelectual.

Astfel, sunt cuvinte care mângâie şi cuvinte care lovesc, expresii care vindecă, de exemplu „O să fie bine!”, sau care îmbolnăvesc, cum ar fi ”Nu mai e nimic de făcut!”.

”Dacă cineva se va gândi că este sărac şi niciodată nu a primit nimic de la nimeni, se va autoprograma şi chiar asta se va întâmpla în viaţa lui. Pe de altă parte, dacă vorbim despre o floare, cum ar fi trandafirul, o doamnă se va gândi la primul buchet de trandafiri pe care l-a primit, în timp ce altă persoană va asocia imaginea trandafirului cu faptul că s-a înţepat odată în ţepii plantei. Pentru fiecare dintre noi percepţiile sunt diferite în legătură cu acelaşi lucru”, explică psihologul Stelian Chivu.

Specialistul consideră că unele cuvinte creează o stare rezonatorie în fiecare dintre noi pentru că acţionează asemenea unor programe de calculator, care rulează când şi cât vrea utilizatorul. Emoţiile reprezintă câmpuri magnetice care atrag stări pozitive sau negative, generând apoi manifestări în zona fizică.

Cuvinte care generează acte reflex

Chivu dă exemplul oamenilor care-şi pierd sau li se fură portofelul frecvent. În loc să fie puţin mai atente unde îşi pun actele şi banii, mulţi duc în derizoriu subiectul, spunând că s-au obişnuit să se întâmple acest lucru şi că nu pot face prea multe ca să schimbe acest lucru.

Ele asociază aceste situaţii cu expresii sau cuvinte de genul ”mereu am ghinion”, ”nu mi se întâmplă nimic bun”. Sunt cuvinte care distrug efectiv o persoană doar la auzul lor, cum ar fi cuvântul ”cancer”. Există psihologi care lucrează cu terapii prin cuvinte şi care schimbă sensul acestora într-unul pozitiv. De pildă, ”cuvântul cancer” se poate transforma în ”ca-în-cer”.

”Mulţi dintre noi repetă, de multe ori la nivel inconştient, expresii de genul «Sunt prost!», „Nu voi reuşi niciodată!», iar acest lucru se va şi întâmpla pentru că mintea subconştientă va prelua acest program mental şi îl va executa ca un soldat”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Sunt cuvinte care generează în noi acte reflex, cum ar fi ”cutremur”, pentru că mintea asociază acest cuvânt cu ceva groaznic, devastator, de necontrolat, şi atunci corpul va reacţiona la acesta ca un reflex necondiţionat. Asta se traduce prin intrarea în panică sau fugă.

Cuvintele ca medicament

Unele persoane s-au obişnuit să folosească foarte multe cuvinte triviale sau înjurături în limbajul cotidian, ajungând la un moment ca acestea să devină un act reflex în procesul comunicării. Practic, nu mai pot spune nimic, oricât de inofensiv ar fi acesta, fără să înjure sau să folosească cuvinte obscene, mai crede psihologul Chivu.

”Cuvintele au în spatele lor o vibraţie care, fie că vrem sau nu vrem, ne afectează emoţional, mental şi fizic. E bine să gândim mult şi să vorbim puţin. De asemenea, schimbând un cuvânt şi încărcătura acestuia, putem să ne schimbăm realitatea. Dacă cineva ne adresează un cuvânt urât, este bine să luăm partea pozitivă a acestuia, pentru că există, doar trebuie să o căutăm, sau să îl luăm cu umor, astfel încât să nu îi preluăm încărcătura negativă. Practic, suntem ceea ce gândim”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.