Cum afli dacă un adolescent ia droguri. Statistica arată că vârsta consumatorilor de droguri a scăzut dramatic
0
Potrivit experţilor Agenţiei Naţionale Antidrog, trebuie urmărite trei tipuri de simptome legate de consumul de substanţe interzise: cele comportamentate, cele fizice, dar şi prezenţa unui „instrumentar” specific. Cel mai tânăr consumator de droguri din România a fost descoperit la Galaţi, în 2015. Avea doar 10 ani când a ajuns la spital.
Vrem, nu vrem, consumul de droguri a ajuns o realitate pe care nu o putem nega. Statisticile oficiale (care, oricum, nu surprind decât în parte fenomenul), indică faptul că în România este ţara europeană cu una dintre cele mai mari creşteri a numărului de consumatori de droguri în ultimii zece ani, situaţie care ar trebuie, fără îndoială, să ne alarmeze.
În ţara noastră sunt înregistraţi, potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), peste 200.000 de consumatori de substanţe psihotrope interzise, iar un recent raport al Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) arată că în jurul de 11% dintre adolescenţii din România au încercat măcar o dată o formă de drog.
În faţa acestui flagel, autorităţile încearcă să promoveze de ceva vreme o serie de campanii de educare a publicului în legătură cu efectele nocive ale consumului de droguri şi, mai nou, de informare a părinţilor cu privire la comportamentul specific al adolescenţilor aflaţi sub influenţa stupefiantelor. Se speră, astfel, că educaţia din familie împotriva drogurilor va deveni mai eficientă.
Drogaţi tot mai de tineri
O şedinţă de bilanţ ţinută la începutul lui 2016 la Galaţi de către Biroul Regional Antidrog arăta că, dincolo de creşterea numărului de persoane consumatoare de substanţe interzise, iese tot mai mult în evidenţă scăderea dramatică a vârstei la care adolescenţii încearcă pentru prima dată senzaţia drogului.
Astfel, potrivit şefei Biroului Regional Antidrog Galaţi, inspector de poliţie Angela Ene, dacă în 2014 vârsta de la care s-au înregistrat consumatori de droguri era de 15 ani, în 2015 vârsta a scăzut la 10-11 ani, ceea ce pare de-a dreptul incredibil.
Cel mai tânăr consumator de droguri ajuns la spital în 2015 la Galaţi avea doar zece ani (!), iar potrivit medicilor acesta ar fi fumat, în drumul de la şcoală spre casă, dintr-o ţigară din categoria etnobotanicelor.
Culmea, copilul provine dintr-o familie închegată, iar părinţii lui au mărturisit poliţiştilor că nici prin cap nu le-a trecut că fiul lor aflat în clasa a treia s-ar fi putut droga, aşa că au neglijat să urmărească eventuale simptome.
De altfel, în anul 2015 în spitalele din Galaţi au ajuns 407 de persoane în stare gravă după ce consumaseră diferite substanţe interzise, iar 90% dintre aceştia au sub 20 de ani.
Medic: „Părinţii trebuie să fie atenţi la semne”
Doctoriţa Liliana Iordăchescu, din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, a oferit, cu prilejul bilanţului Biroului Regional Antidrog, şi un fel de ghid simptomelor consumului de droguri la adolescenţi.
„Părinţii trebuie să fie atenţi, pentru că sunt numeroase semnale pe care le dă un copil care consumă droguri. Sunt manifestări fizice - ochi înroşiţi, tremurături, palpitaţii, senzanţie de rău general, dar sunt şi alte semnale - din casă pot lipsi bani sau obiecte de valoare, ori copilul poate lipsi de la şcoală sau să mintă, să îşi schimbe comportamentul”, a spus medicul.
Aceasta a atras atenţia şi asupra riscurilor pe care le prezintă consumul de substanţe psihotrope asupra dezvoltării psihice şi somatice a copilului. „Vârsta de debut a scăzut faţă de anii anteriori, ceea ce implică un risc în dezvoltarea fizică şi psihic-emoţională a copiilor, căci este vorba de copii de 10-11 ani. Este foarte periculos nu numai pentru sănătatea somatică, ci şi pentru cea psihică. Dezvoltarea acestor copii nu este în acelaşi ritm cu dezvoltarea unui copil care nu consumă droguri. Schimbarea acestui tip de comportament necesită timp şi răbdare”, a mai spus dr. Liliana Iordăchescu.
În esenţă, specialiştii spun că sunt trei tipuri de semne ale consumului de droguri: tulburări de comportament, tulburări fizice şi, evident, prezenţa unor „instrumente” specifice. În acelaşi timp, însă, trebuie ştiut că aceste semne nu sunt neapărat sută la sută sigure în identificarea unui consumator. Ele doar pot întări suspiciunile, însă dovada certă o poate da doar analizele toxicologice.
În ceea ce priveşte deviaţiile comportamentale, specialiştii ANA enumeră: schimbări bruşte şi regulate de dispoziţie, episoade de comportament hiperactiv (logoree şi agitaţie), tendinţa de a minţi şi de a avea secrete, petrecerea de timp îndelungat (zilnic) în oraş, schimbarea prietenilor des, pierderea poftei de mâncare, oboseală neobişnuită, insomnie nocturnă, neglijarea aspectului fizic, apariţia unor datorii inexplicabile către prieteni şi colegi, probleme şcolare.
Alte posibile semne ar putea fi: foarte multe cunoştinţe despre droguri şi despre consumul de droguri din zonă, atitudine defensiva faţă de droguri şi faţă de consumul de droguri, accese neobişnuite de manie.
În afara acestor semne comportamentale, la consumatorii de substanţe psihotrope pot fi identificate şi o serie de semne fizice, care diferă de la un tip la altul de droguri.
Astfel, drogurile aşa-numite „stimulente” (amfetamine, nitrit de butil, cocaina) pot provoca agitaţie, creşterea frecvenţei cardiace, creşterea tensiunii arteriale, vorbire incoerentă, dilatarea pupilelor, pierderea poftei de mâncare, reflexul de a-şi „trage nasul”, nevoie mai des la toaletă, ulceraţii ale cavităţii bucale, oboseală. Miros vag de benzină.
Drogul sintetic cunoscut sub denumirea de „ecstasy” are şi el nişte simptome specifice (în plus faţă de cele de mai înainte): creşterea temperaturii, apariţia unei transpiraţii excesive, uscăciunea gurii şi a gâtului, halucinaţii şi percepţii distorsionate, spasme, trismus (încleştarea maxilarelor), bruxism (scrâşnirea dinţilor), scădere în greutate, depresie, anxietate.
În ceea cea ce priveşte halucinogenele (LSD, ciuperci halucinogene), efectele sunt: episoade de comportament relaxat şi de agitaţie, pupile dilatate, mişcări necoordonate.
Canabisul are şi el afecte specifice, cum ar fi: tendinţa de a râde din orice, logoree, înroşirea ochilor, uscarea gurii, tendinţa de a mânca dulciuri în exces, probleme cu echilibrul.
Heroina induce: pupile contractate, reducerea frecvenţei respiraţiei şi a celei cardiace, suprimarea reflexului de tuse, distensia anumitor vase sanguine, prurit (mâncarime) al pielii, rinoree (îi curge nasul), scăderea temperaturii corpului, transpiraţie, miros vag de oţet.
Adesea, aceste semne devin evidente însă doar la persoanele care consumă droguri în mod regulat. Ele sunt greu de observat la cei care doar experimenteaza drogurile sau sunt doar consumatori ocazionali.
Şi prezenţa „arsenalului” specific fiecărui drog opoate un semn de urmări. Astfel, consumatorii de cocaină au asupra lor pliculeţe cu un praf alb, cu gust amar, dar şi un pai. În preajma consumatorilor de heroină pot fi găsite pliculeţe cu pudră albă, galbenă sau maro cu gust amar, pipe, ace, seringi, folie de aluminiu, brichete, linguriţe, fiole cu apă distilată, helas sau sare de lămâie. În fine, în preajma consumatorilor de marijuana se pot găsi: pipe, hârtii pentru ţigarete, haine cu miros de frunze arse, picături pentru ochi.
Nouă din zece consumatori de droguri sunt de sex masculin
Statisticile oficiale indică faptul că „sportul” drogurilor este preferat în special de persoanele de sex masculin, însă că în ultimii doi ani a crescut numărul cazurilor aflate în asistenţă pentru beneficiarii de sex feminin.
Dacă până acum fetele consumau substanţe interzise doar în mod accidental (până în 2013, reprezentau doar 2-3% din numărul de cazuri înregistrate, în anul 2015 se constată că ponderea lor depăşeşte deja 10%.
Totodată, a crescut numărul beneficiarilor aflaţi în asistenţă care au finalizate studiile superioare, în rândul acestora prevalând consumul de cannabis.
Au trecut de la etnobotanice la cannabis
În ceea ce priveşte tipurile de substanţe consumate în 2015, statisticile ANA arată că produsele pe bază de canabis au trecut pe primul loc în preferinţele consumatorilor, devansând, după cinci ani, etnobotanicele (acestea din urmă sunt identificate de agenţii antidrog sub denumirea generică de SNPP, adică substanţe noi cu proprietăţi psihoactive).
Cocaina şi derivatele din aceasta se află de-abia pe locul trei (în statele vestice este pe primul loc), ceea ce reflectă într-o oarecare măsură şi faptul că, fiind un drog mai scump, depăşeşte în multe situaţii puterea de cumpărare a consumatorilor români.
Se încarcă comentariile...
