Şoseaua de centură a Constanţei a lăsat Merinosul de Palas fără nutreţ FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Noi specii realizate în cadrul institutului din Palas. Foto: Mariana Iancu
Noi specii realizate în cadrul institutului din Palas. Foto: Mariana Iancu

Aproape 15 hectare de teren agricol, pe care era plantat nutreţul pentru noile rase create la Institutul de Cercetare Palas, va trece în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Hotărârea urmează să fie pusă în discuţia Executivului însă, în fapt, terenul a fost preluat mai demult. Lucrările sunt înaintate la calea rutieră. S-a aşternut patul de piatră, urmând să fie turnat covorul asfaltic.
Şoseaua de centură a oraşului Constanţa traversează de la vest la est întreaga suprafaţă a Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa, ea trecând pe lângă ferma de biobază de ovine şi caprine a unităţii.
Pe cele 14,9 hectare de teren pe care trece acum şoseaua ocolitoare a Constanţei se cultivau furaje pentru cele 5.000 de capete ale institutului.

A treia naţionalizare forţată

Nu este prima bucată de teren care i se ia institutului. „Nu am considerat că ar fi un abuz prin comparaţie cu modalitatea în care ni s-au luat şi alte terenuri care au trecut din domeniul public în cel privat“, a spus ing. Răducu Radu, directorul institutului.

Ing. Răducu Radu

În 2005, o suprafaţă de 75 de hectare a fost retrocedată unor moştenitori ai familiei Zossima - Odette Zossima Wild şi Lucia Zossima Wild, iar alte 57 de hectare au fost preluate în 2003 de comuna Valu lui Traian pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Institutul nu a primit nimic la schimb. Aşa se face că i-au mai rămas doar 505 hectare de teren agricol. „Nu este suficient pentru a cultiva hrană pentru cele 5.000 de capete care reprezintă cel mai valoros patrimoniu genetic ovin controlat din România“, spune directorul.

Au cumpărat furaje pentru animale

Suprafaţa mică de teren care a rămas în administrarea institutului, coroborat cu faptul că pământul nu este irigat, în condiţiile secetei din 2011, care a ţinut opt luni, a făcut ca stocul de furaje pentru animale să fie asigurat doar pe jumătate. Institutul s-a văzut nevoit să cumpere furaje concentrate, suculente şi fânuri de la diverşi particulari.
Dintotdeaua, institutul din Palas a fost în administrarea directă a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“ din Bucureşti, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. Institutul din Palas nu a primit niciodată fonduri de la bugetul de stat, unitatea reuşind să se întreţină din surse proprii.
Institutul, înfiinţat prin Decret Regal în anul 1897, sub denumirea de Oieria sistematică Palas, este cea mai mare unitate de cercetare zootehnică din România.



Merinosul de Palas, cea mai mare realizare


Activitatea de bază constă în crearea unor noi rase şi vinderea lor la  crescătorii de animale. „Tot ce a însemnat progres a plecat de la Palas“, spune directorul institutului, care ocupă această funcţie din 2003, iar la institut lucrează din 1981.
Cea mai mare realizare a institutului este Merinosul de Palas, omologat în anul 1962. Această nouă specie dă mai multă carne şi lână mai multă şi mai fină. Astfel, se obţin 6 – 7 kg de lână cu fineţe de 19 – 23 microni, faţă de 2 – 2,5 kilograme la rasele Ţurcană şi Ţigaie.
O altă mare realizare este rasa de lapte Palas, omologată în 2010. Oaia produce 130 – 150 de litri lapte/ muls/ lactaţie faţă de 40 – 60 de litri d elapte la celelalte rase.
Rasa de carne Palas este în curs de omologare. S-a obţinut un spor mediu zilnic în greutate înregistrat la miei de 330 – 350 grame faţă de 180 – 250 grame la celelalte rase. Totodată, s-a înregistrat o viteză de creştere sporită, mieii atingând la 5 luni 32 – 35 de kilograme.
Alte proiecte vizează o prolificitate ridicată la miei : 160 – 180 de miei la 100 de oi faţă de 100 – 110 miei la 100 de oi la rasele autohtone.
Pentru crearea unei rase noi de ovine şi caprine este necesară o perioadă de 18 – 22 de ani, dezvăluie directorul.
Noile rase au fost aplicate de crescătorii de animale, care au obţinut în unele cazuri rezultate superioare celor ale institutului. „E o bucurie când elevul îşi întrece profesorul“, spune Răducu Radu.



Se vinde în pierdere


Costul unui mascul de reproducere este estimat la 1.500 de lei, însă ei sunt valorificaţi cu 600 de lei. Crescătorii mu au putut să plătească nici măcar preţul de cost. Institutul preferă să valorifice în pierdere decât să dea progresul genetic realizat la sacrificare, de unde ar obţine aproximativ aceeaşi sumă. Întrun an, institutul vinde cam 1.000 de capete crescătorilor din toate zonele ţării.
La Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa mai lucrează 70 de persoane, dintre care doar 22 sunt cercetători. Pe vremea lui Ceauşescu, la institut lucrau 300 de oameni care îngrijeau peste 20.000 de oi.

Trăieşte din împrumuturi


Din 2008 nu s-a mai organizat nicio competiţie de proiecte, însă institutul din Palas a reuşit să continue ceea ce a început în urmă cu un secol. Pentru a nu se desfiinţa, institutul  apelează la împrumuturi în speranţa că totuşi Ministerul Agriculturii va mava finanţa această activitate, aşa cum are obligaţia conform legilor activităţii de cercetare.
Spre deosebire de alte specii de animale de fermă care pot fi importate şi crescute în mediu controlat (pasăre, porc, taurine), ovinele şi caprinele din rase importate nu se adaptează condiţiilor climatice de la noi din ţară.

Şosea de centură, date tehnice

Ing. Răducu Radu
Adăpost pentru animale
Lucrări la centura Constanţei

Centura Constanţei, în lungime de 22,2 de kilometri va avea 26 de poduri şi pasaje peste calea ferată, 5 noduri rutiere multi-nivel, 1 spaţiu de servicii şi odihnă şi 1 centru de întreţinere şi coordonare.
Şoseaua începe din Ovidiu, trece pe la Valu lui Traian şi se termină la Agigea.



Constructorul a fost nevoit să ridice poduri peste monumentul istoric Valu lui Traian (format din marele val de pământ şi valul de piatră, valul mic de pământ fiind nivelat în timp de ţărani).
Arheologii au descoperit pe şantier o necropolă mare, cu peste 100 de morminte de incineraţie. Valoarea lucrării se ridică la 437.840.505 lei, fără TVA.
Proiectul face parte din Coridorul Pan European IV şi reprezintă tronsonul final al Autostrăzii A2 ce leagă Bucureştiul de Constanţa. Lucrările vor fi finalizate în această vară.


Pod peste şoseaua de centură
Constanţa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite