Şoseaua de centură a Constanţei a lăsat Merinosul de Palas fără nutreţ FOTO
0
Aproape 15 hectare de teren agricol, pe care era plantat nutreţul pentru noile rase create la Institutul de Cercetare Palas, va trece în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Hotărârea urmează să fie pusă în discuţia Executivului însă, în fapt,
terenul a fost preluat mai demult. Lucrările sunt înaintate la calea
rutieră. S-a aşternut patul de piatră, urmând să fie turnat covorul
asfaltic.
Şoseaua de centură a oraşului Constanţa traversează de la vest la est
întreaga suprafaţă a Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru
Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa, ea trecând pe lângă
ferma de biobază de ovine şi caprine a unităţii.
Pe cele 14,9 hectare de teren pe care trece acum şoseaua ocolitoare a
Constanţei se cultivau furaje pentru cele 5.000 de capete ale
institutului.
A treia naţionalizare forţată
Nu este prima bucată de teren care i se ia institutului. „Nu am
considerat că ar fi un abuz prin comparaţie cu modalitatea în care ni
s-au luat şi alte terenuri care au trecut din domeniul public în cel
privat“, a spus ing. Răducu Radu, directorul institutului.
Ing. Răducu Radu
În 2005, o suprafaţă de 75 de hectare a fost retrocedată unor
moştenitori ai familiei Zossima - Odette Zossima Wild şi Lucia Zossima
Wild, iar alte 57 de hectare au fost preluate în 2003 de comuna Valu lui
Traian pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Institutul nu a primit nimic la schimb. Aşa se face că i-au mai rămas
doar 505 hectare de teren agricol. „Nu este suficient pentru a cultiva
hrană pentru cele 5.000 de capete care reprezintă cel mai valoros
patrimoniu genetic ovin controlat din România“, spune directorul.
Au cumpărat furaje pentru animale
Suprafaţa mică de teren care a rămas în administrarea institutului,
coroborat cu faptul că pământul nu este irigat, în condiţiile secetei
din 2011, care a ţinut opt luni, a făcut ca stocul de furaje pentru
animale să fie asigurat doar pe jumătate. Institutul s-a văzut nevoit să
cumpere furaje concentrate, suculente şi fânuri de la diverşi
particulari.
Dintotdeaua, institutul din Palas a fost în administrarea directă a
Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“ din
Bucureşti, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. Institutul din
Palas nu a primit niciodată fonduri de la bugetul de stat, unitatea
reuşind să se întreţină din surse proprii.
Institutul, înfiinţat prin Decret Regal în anul 1897, sub denumirea de
Oieria sistematică Palas, este cea mai mare unitate de cercetare
zootehnică din România.
Merinosul de Palas, cea mai mare realizare
Activitatea de bază constă în crearea unor noi rase şi vinderea lor la
crescătorii de animale. „Tot ce a însemnat progres a plecat de la
Palas“, spune directorul institutului, care ocupă această funcţie din
2003, iar la institut lucrează din 1981.
Cea mai mare realizare a institutului este Merinosul de Palas, omologat
în anul 1962. Această nouă specie dă mai multă carne şi lână mai multă
şi mai fină. Astfel, se obţin 6 – 7 kg de lână cu fineţe de 19 – 23
microni, faţă de 2 – 2,5 kilograme la rasele Ţurcană şi Ţigaie.
O altă mare realizare este rasa de lapte Palas, omologată în 2010. Oaia
produce 130 – 150 de litri lapte/ muls/ lactaţie faţă de 40 – 60 de
litri d elapte la celelalte rase.
Rasa de carne Palas este în curs de omologare. S-a obţinut un spor mediu
zilnic în greutate înregistrat la miei de 330 – 350 grame faţă de 180 –
250 grame la celelalte rase. Totodată, s-a înregistrat o viteză de
creştere sporită, mieii atingând la 5 luni 32 – 35 de kilograme.
Alte proiecte vizează o prolificitate ridicată la miei : 160 – 180 de
miei la 100 de oi faţă de 100 – 110 miei la 100 de oi la rasele
autohtone.
Pentru crearea unei rase noi de ovine şi caprine este necesară o perioadă de 18 – 22 de ani, dezvăluie directorul.
Noile rase au fost aplicate de crescătorii de animale, care au obţinut
în unele cazuri rezultate superioare celor ale institutului. „E o
bucurie când elevul îşi întrece profesorul“, spune Răducu Radu.
Se vinde în pierdere
Costul unui mascul de reproducere este estimat la 1.500 de lei, însă ei
sunt valorificaţi cu 600 de lei. Crescătorii mu au putut să plătească
nici măcar preţul de cost. Institutul preferă să valorifice în pierdere
decât să dea progresul genetic realizat la sacrificare, de unde ar
obţine aproximativ aceeaşi sumă. Întrun an, institutul vinde cam 1.000
de capete crescătorilor din toate zonele ţării.
La Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi
Caprinelor Palas Constanţa mai lucrează 70 de persoane, dintre care doar
22 sunt cercetători. Pe vremea lui Ceauşescu, la institut lucrau 300 de
oameni care îngrijeau peste 20.000 de oi.
Trăieşte din împrumuturi
Din 2008 nu s-a mai organizat nicio competiţie de proiecte, însă
institutul din Palas a reuşit să continue ceea ce a început în urmă cu
un secol. Pentru a nu se desfiinţa, institutul apelează la împrumuturi
în speranţa că totuşi Ministerul Agriculturii va mava finanţa această
activitate, aşa cum are obligaţia conform legilor activităţii de
cercetare.
Spre deosebire de alte specii de animale de fermă care pot fi importate
şi crescute în mediu controlat (pasăre, porc, taurine), ovinele şi
caprinele din rase importate nu se adaptează condiţiilor climatice de la
noi din ţară.
Şosea de centură, date tehnice



Centura Constanţei, în lungime de 22,2 de kilometri va avea 26 de poduri
şi pasaje peste calea ferată, 5 noduri rutiere multi-nivel, 1 spaţiu de
servicii şi odihnă şi 1 centru de întreţinere şi coordonare.
Şoseaua începe din Ovidiu, trece pe la Valu lui Traian şi se termină la Agigea.
Constructorul a fost nevoit să ridice poduri peste monumentul istoric
Valu lui Traian (format din marele val de pământ şi valul de piatră,
valul mic de pământ fiind nivelat în timp de ţărani).
Arheologii au descoperit pe şantier o necropolă mare, cu peste 100 de
morminte de incineraţie. Valoarea lucrării se ridică la 437.840.505 lei,
fără TVA.
Proiectul face parte din Coridorul Pan European IV şi reprezintă
tronsonul final al Autostrăzii A2 ce leagă Bucureştiul de Constanţa.
Lucrările vor fi finalizate în această vară.
