Religia ortodoxă şi superstiţiile. Cum se raportează biserica la datul peste groapă a cocoşului sau pisica neagră ce taie calea
0
Deşi se declară un popor profund religios, ortodoxia fiind cea mai răspândită religie pe teritoriul ţării, românii sunt, în acelaşi timp, şi un popor plin de superstiţii pe care Biserica nu le acceptă. Aproape fiecare sărbătoare religioasă sau moment important din viaţă (naştere, botez, nuntă, înmormântare, zi de naştere sau onomastică) este plină de ritualuri păgâne pe care creştinii le îndeplinesc cu sfinţenie.
Pravila bisericească spune că “superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat. Superstiţiile sunt moştenite de la strămoşii păgâni şi s-au păstrat în popor de cei neştiutori. Cine crede în ele săvârşeşte un păcat, căci prin ele se falsifică adevărul dumnezeiesc şi se canonisesc ca şi vrăjitoria”.
„Potrivit dogmelor bisericeşti, puteţi mătura liniştiţi seara prin casă, să daţi foc împrumut, să spălaţi şi să coaseţi vinerea, să începeţi un lucru marţea sau sâmbătă, să cheltuiţi bani lunea, să vă întoarceţi din drum şi să rămâneţi nepăsători atunci când pisica neagră vă taie calea (apropo: dacă se întâlneşte un preot cu o pisică neagră cui îi va merge rău ?). Nu va fi nici o problemă dacă se vor şterge două persoane în acelaşi timp pe acelaşi prosop şi nu vă va merge rău dacă vă mănâncă nasul sau vi se zbate ochiul”, se arată într-un articol postat pe site-ul parohiei Satu Nou.
Conform sursei, cele mai întâlnite superstiţii legate de anumite slujbe religioase sunt: portul talismanelor, datul peste groapă a unui cocoş la înmormântarea cuiva, spartul cănilor la înmormântare, cele 24 de opriri, credinţa că momentul în care cânta cucuveaua înseamnă prevestirea morţii cuiva, aruncarea banilor în fântână pentru împlinirea unor dorinţe, aruncarea banilor pe drum ori prin ape atunci când se merge cu un cortegiu mortuar şi că nu este bine a se boteza în aceeaşi apă mai mulţi copii. Tot superstiţie este considerat şi crezul ca împărtăşirea celui bolnav ar aduce după sine şi obştescul sfârşit, mai ales dacă este şi într-o stare de boala mai avansată sau incurabilă sau ca săvârşirea Sfântului Maslu persoanelor care sunt bolnave are rostul de a grăbi sfârşitul acestora. De asemenea, întâlnirea cu preotul nu înseamnă neşansă, ghinion, nenorocire ori blestem.
Superstiţii sunt şi credinţa în vise, ghicitul în cafea, bătutul în lemn şi scuipatul în sân, precum şi legarea unei aţe roşii la copii pentru alungarea deochiului.
Dar lista nu a ajuns la final. Românii mai cred că „este un semn” atunci când li se zbate ochiul drept, (o naştere în familie) sau cel stâng (ceva rău). Tinerii care vor să se căsătorească trebuie să evite să se aşeze la colţul mesei, să fie măturaţi din greşală, să treacă peste gunoiul strâns după măturat sau să scuture faţă de masă după apusul soarelui.
Ani de ghinion îi urmăresc pe credincioşi dacă sparg o oglindă, iar stingerea unei lumânări fără motiv în timpul unei ceremonii înseamnă că prin preajmă sunt spirite negative. În schimb, este un semn bun să întâlneşti un coşar. „Spiritele rele nu te pot atinge atunci când eşti aşezat în interiorul unui cerc, iar o pană de lebădă ascunsă în perna iubitului asigura fidelitatea acestuia. Dacă un foarfece cade pe jos, iubitul ţi-a fost necredincios (asta numai în cazul în care ai uitat să pui pana de lebădă!). Un steag nu trebuie să atingă niciodată pământul, pentru că aduce ghinion. Dacă te-ai îmbujorat fără motiv şi îţi ard obrajii, se spune că cineva vorbeşte despre tine. Mâncărimile la talpa piciorului drept anunţă o călătorie, iar dacă te uiţi prea des la unghii să fii sigur că cineva te vorbeşte de rău. Ghinion aduce şi lăsarea pantofilor încrucişaţi la descălţare, îmbrăcarea hainelor pe dos, tăiatul unghiilor vinerea sau duminică şi după apusul soarelui, călcatul rufelor duminică, scăparea pieptenelui pe jos în timpul periajului, pierderea unei mănuşi sau aşezarea unei pălării pe masa sau pe pat. Tot superstiţiile româneşti spun că este bine să-ţi pui o dorinţă când îmbraci haine noi, să porţi tot timpul o monedă în buzunar şi să pui numele copilului după o persoană în viaţă”, se arată pe site-ul parohiei Satu Nou.
Bineînţeles, nu trebuie să uităm că, dacă te mănâncă palma dreaptă, dai bani în curând, iar dacă te mănâncă palma stângă, vei primi bani. Dacă îţi auzi numele strigat noaptea, nu trebuie să te întorci, pentru că efectele pot fi catastrofale. Nu este bine să stai în faţa oglinzii pe întuneric şi nici să arăţi luna cu degetul, pentru că vei rămâne fără degete. O superstiţie bine cunoscută este şi aceea că aduce ghinion să intri în noul an fără niciun ban în buzunar. Totodată, este bine să nu vă găsească anul nou cu datorii, altfel veţi avea datorii tot anul. Prima persoană care va suna sau va bate la uşă în prima zi din noul an trebuie primită. Dacă prima persoană care va intra în casa e femeie - va fi un an prost, dacă e bărbat - va fi un an norocos.
Dacă pe mormântul cuiva vor creşte flori, acel om a fost om bun. Dacă vor creşte buruieni, acela a fost om rău. Dacă un tablou cade brusc de pe perete, e semn că, în curând, va muri un prieten sau o rudă. Poate fi şi semn de boală gravă, de ghinion sau de drum îndepărtat. „În fine, putem trage şi o concluzie, anume că superstiţiile româneşti poartă o amprentă sumbră, în marea lor majoritate acestea prevestind morţi, boli iminente sau alte nenorociri”, se mai arată în sursa citată.
Oamenii bisericii spun că este foarte greu să le explice credincioşilor că toate acestea sunt superstiţii şi nu au nicio legătură cu Biserica şi cu dreapta-credinţă.
Superstiţiile nu aparţin exclusiv poporului român, de aceea, încă din secolul VII, părinţii Bisericii condamnau astfel de practici. La Sinodul al VI-lea Ecumenic de la Constantinopol (680-681) s-a hotărât că: „suprestiţiile sunt credinţe şi practici greşite moştenite din lumea păgână care necunoscând adevărul lui Dumnezeu şi nici adevărurile ştiinţelor naturii şi ale vieţii au rătăcit pe oameni întru neştiinţa lor. Orice fel de credinţe deşarte şi superstiţioase se canonisesc de Biserica ca şi vrăjitoria (VI 61, 65)”.
Despre superstiţioşi se vorbeşte şi în Biblie unde se spune că „aceştia cred că pot să bea paharul demonilor şi totodată şi paharul Domnului Iisus şi să ia parte şi a masa Domnului şi la masa dracilor” (I Corinteni 10, 21).
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
