Pacea din Dobrogea lui 1926. De ce au fost exhumaţi ostaşii căzuţi în Marele Război

0
0
Cernavodă, 1926. Exhumarea eroilor din Marele Război Sursa Remus Macovei
Cernavodă, 1926. Exhumarea eroilor din Marele Război Sursa Remus Macovei

În vara-toamna anului 1926, mii de ostaşi doborâţi în Marele Război au fost înhumaţi în Cimitirul de onoare de la Mircea Vodă, judeţul Constanţa. Naţii şi religii odihnesc laolaltă în ţărâna Dobrogei, vegheate de măicuţe ortodoxe.

În urmă cu 95 ani, în anul 1926, ostaşii care au pierit în Dobrogea, în Primul Război Mondial, au fost aşezaţi, cu omagii, în pământul pentru care au luptat. Ca o armată tăcută strânsă de Dincolo, soldaţii români şi străini s-au aliniat iarăşi laolaltă la ordinele Armatei - de data asta să se aşeze, întru veşnică odihnă, în ţărâna din care au venit. 

GALERIE FOTO CU CINSTIREA EROILOR - TRECUT ŞI PREZENT

Armistiţiul unei păci temporare

La mai puţin de un an de la încheierea Marelui Război prin armistiţiul din 11 noiembrie 1918, Coroana României înfiinţa Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război“. 

La 12 septembrie 1919 lua naştere astfel prima structură de comemorare şi de îngrijire a celor căzuţi pe câmpul de bătălie, for care astăzi poartă numele Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) şi se află în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Sarcina ONCE era de a aduna într-un cimitir de onoare rămăşiţele ostaşilor îngropaţi în grabă, în focul războiului. 

Eficientul sublocotenent Copaciu 

Pentru Dobrogea a primit această însărcinare un tânăr sublocotenent din Gorj, Nicolae Copaciu.

Nicolae Copaciu - coordonatorul Cimitirului internaţional de onoare de la Mircea Vodă Constanţa Sursa Cultul Eroilor Constanţa Sursa Cultul Eroilor

Militarul născut la 23 aprilie 1889, în Bălteni, Gorj, nu luptase în Dobrogea, ci pe Valea Jiului. Dar cât fusese la Şcoala de subofiţeri de la Slobozia se achitase cu succes de misiunile similare primite, de coordonare a amenajării cimitirelor de eroi din Slobozia, Feteşti, Daidâr, Silistra şi Călăraşi. 

FOTO dreapta Nicolae Copaciu, SURSA Cultul Eroilor Constanţa

Superiorii apreciaseră la Copaciu că realizase lucrările într-un timp extrem de scurt şi cu minimum de cheltuieli. În caracterizarea de la Ministerul de Război, Copaciu este prezentat ca fiind „un om de nădejde, ireproşabil sub raportul cinstei şi corectitudinii“.

Sub ochii Dorobanţilor

Pentru Dobrogea, aşezarea cimitirului eroilor a fost aleasă simbolic, în satul Mircea Vodă din judeţul Constanţa. Este cum treci Dunărea, după Cernavodă, la vreo 20 kilometri de semeţii Dorobanţi din bronz care păzesc podul încă din 1895.

Trei ani a durat amenajarea Cimitirului Internaţional de Onoare de la Mircea Vodă, între 1923 şi 1926. Iar când a fost gata, în vara lui 1926, a început exhumarea osemintelor eroilor îngropaţi în cimitirele de la Cernavodă (27 iunie 1926), Cobadin (20 iulie 1926), Mangalia (22 august 1926) şi Medgidia (17 octombrie 1926). 

Cimitirul de la Mircea Vodă Foto Călin Gavrilaş

Cimitirul internaţional de onoare de la Mircea Vodă Constanţa Foto Călin Gavrilaş

Înapoi în 1926

În dimineaţa zilei de 27 iunie 1926, Cernavoda era înţesată de oficialităţi şi de ierarhi. Însuşi protoiereul Constanţa era în fruntea soborului de preoţi care oficia la biserica Sfinţii Împăraţi slujba de comemorare pentru exhumarea celor 383 eroi din cimitirul local.

Un ceremonial special s-a ţinut la Monumentul Eroilor din parcul Carol, unde se aflau înşirate 40 sicrie cu osemintele eroilor. La ora 12.00, la sunetul gornistului, un moment de reculegere a fost ţinut în memoria celor 800.000 soldaţi dispăruţi pe câmpul de luptă. Cortegiul a pornit apoi spre gară, unde sicriele purtate pe braţele camarazilor au fost urcate într-un vagon de tren, spre Mircea Vodă. Procesiunea, la care asista tot oraşul, a avut ca fundal sonor un vuiet teribil al sirenelor, al clopotelor de biserică, al fluierelor de tren. După plecarea trenului omagial, a venit descătuşarea. O serbare câmpenească a început, iar oamenii au făcut donaţii, sub impresia momentului trăit, pentru Cimitirul de onoare de la Mircea Vodă.

Cea mai grea bătălie din Dobrogea

În iulie 1926, ceremonialul de la Cobadin a avut o însemnătate puternică. Aici, pe câmpul de la Pietreni, în toamna lui 1916, se dăduse una dintre cele mai crâncene bătălii de pe teritoriul dobrogean. 

În decurs de o săptămână, de la Cobadin au fost exhumaţi 480 eroi. La 20 iulie 1926, satul dobrogean era împodobit ca de sărbătoare, deşi sărbătoriţii erau cei demult adormiţi. Fruntaşii satului au fost onoraţi să-i fie aghiotanţi ofiţerului Nicolae Copaciu, avansat între timp la grad de locotenent. Unul dintre ei, negustorul Iliescu, a făcut un gest mare: a donat materialele necesare inscripţiei de la cimitirul din Mircea Vodă. 

Cobadin, 1926. Sursa Remus Macovei / BCU Cluj

Cobadin 1926 - exhumare eroi din Primul Război Mondial Sursa Remus Macovei

Mai trece o lună, iar locotenenul Nicolae Copaciu reuşeşte să mai ducă la îndeplinire o etapă a operaţiunii: exhumarea a 1.700 eroi din cimitirul de la Mangalia.

La Mangalia, slujbă creştină şi musulmană

La 22 august 1926, la Mangalia, toată suflarea se adunase să privească un mare convoi de 14 camioane, ornate cu coroane de flori, ce aşteptau să fie încărcate cu sicriele militarilor. Camioanele fuseseră puse gratuit de proprietari la dispoziţia autorităţilor. La adunarea publică a participat tot oraşul, parlamentari, cu notabilităţi, copii de la orfelinatul de război etc. Era prezent însuşi generalul Ioan Manolescu - preşedintele Societăţii „Mormintele eroilor căzuţi în război“. Cuvântări au ţinut un preot ortodox şi unul musulman, pentru că printre cei care luptaseră pe front se numărau şi turci, şi tătari. 

În cronicile vremii a rămas consemnat ritualul triumfal de cinstire a eroilor. Dacă pe câmpul de bătălie se murise pentru tricolor, acum tricolorul alina rănile. 

Amănunte care ne transportă în timp sunt oferite de un documentarist avid, colonelul (r) Remus Macovei, liderul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria“ – filiala Constanţa, un ONG format din militari de carieră denumit după suverana care a patronat de la începuturi forul de cinstire a eroilor din război. 

În Dobrogea, Macovei şi camarazii săi s-au ocupat de cinstirea eroilor înmormântaţi cu onoruri la Mircea Vodă. Momentul împlinirii a 95 ani de la marele ceremonial din 1926 a fost omagiat în august 2021. 

Mangalia, 1926. Ceremonialul de exhumare a eroilor din Marele Război Sursa Remus Macovei / BCU Cluj

Mangalia 1926 - exhumare eroi din Primul Război Mondial Sursa Remus Macovei

Dar ce a fost în august 1926, la Mangalia, ne povesteşte colonelul Macovei: „Un impunător cortegiu, compus din peste 20 de maşini acoperite cu coroane naţionale şi grămezi de flori, porneşte în sunetul muzicii, salutat de imensa asistenţă. Alaiul se va deplasa pe itinerarul Mangalia – Movila Techirghiol - Constanţa. În două ore, cortegiul a ajuns la marginea Constanţei, unde a fost întâmpinat de întregul cler al Constanţei şi de un public numeros. În sunetele fanfarei Regimentului 34 Infanterie, cortegiul va străbate străzile principale ale oraşului, până în centru şi gară, une se oficiază un înălţător serviciu religios, încheiat cu o însufleţită cuvântare a arhimandritului Dincă, vicarul episcopiei. Ultimul va lua cuvântul locotenentul Nicolae Copaciu. Osemintele sunt îmbarcate în vagoane speciale, cu care vor fi transportate la Mircea Vodă, pentru a fi reînhumate“

Panairul din Medgidia a tăcut în faţa eroilor

Pentru onorarea eroilor, la 17 octombrie 1926, Medgidia şi-a întrerupt cel mai mare târg – Panairul, bâlciul de toamnă care aduna toate satele din jur. Acum, oamenii se strânseseră să-şi cinstească eroii, într-o manifestare cum nu mai văzuse oraşul.

„Osemintele au fost dezgropate de către militari grăniceri şi aduse la gară în sicrie învelite în culorile naţionale şi acoperite cu flori. Prin grija primăriei s-a făcut o mare şi frumoasă colivă, pregătită de văduvele de război din localitate“, descrie colonelul Macovei.

Corpul de grăniceri şi fanfara Regimentului 34 Infanterie au dat onorul, a urmat parastasul, apoi cuvântările oficialilor. Ultimul a vorbit locotenentul Nicolae Copaciu, care s-a adresat mulţimii în numele patriarhului României şi al ministrului de Război. „A avut cuvinte atât de simţite încât toată asistenţa a izbucnit în lacrimi“, relatează Macovei.

În larma creată de fanfară, clopote, gornişti şi pe vocile corului gimnaziului din Medgidia, garnitura de trei vagoane împodobite cu flori şi cu steagul tricolor a pornit spre Mircea Vodă. Aliniaţi ca la comandă, eroii Dobrogei din Primul Război Mondial luaseră loc în trenul care i-a dus spre ultima redută, care-i aştepta.

Prezentul cel lipsit de glorie şi demnitate

Istoria nu le-a dat pace eroilor a căror luptă pentru recunoaştere continua şi de dincolo. Este încă o necunoscută numărul soldaţilor care dorm disciplinaţi în pământul de la Mircea Vodă, întins pe o suprafaţă de 7.500 metri pătraţi.

Oficiul Naţional Cultul Eroilor (care depinde de Ministerul Apărării Naţionale) spune că aici, conform scriptelor din 1941, sunt înhumaţi 5.302 militari români, germani, austrieci, ruşi, bulgari, sârbi, polonezi – căzuţi pe timpul luptelor din Primul Război Mondial în Dobrogea şi în Cadrilater, pe teritoriul judeţelor Constanţa, Tulcea, Caliacra şi Durostor. Trist este că majoritatea sunt neidentificaţi – 4.879. Doar 423 sunt ştiuţi. Cercetând însă mormintele de la Mircea Vodă, rezerviştii de la Constanţa au constatat că identificaţi sunt mai puţini de 400. Rigoarea militară nu poate să facă dreptate tuturor, nici în posteritate. 

Sursa ONCE

Cimitirul internaţional de onoare de la Mircea Vodă Constanţa Sursa Cultul Eroilor

Monumentul central al cimitirului este un vultur din bronz, pe un postament de marmură, susţinut de patru coloane de marmură neagră.

Dar pe cât de glorios a fost trecutul, prezentul a adus o degradare ruşinoasă. Închiriat de autorităţi unei familii pentru afaceri, cimitirul de la Mircea Vodă ajunsese cârciumă, ţarc de animale, depozit de cereale. Reabilitarea sa a fost posibilă la mijlocul anilor 2000.

Acum, câteva măicuţe îngrijesc mormintele eroilor de la Mircea Vodă. Mănăstirea ortodoxă ridicată acolo poartă hramul Înălţării Domnului - ca un îndemn al înălţării celor de azi la nivelul înaintaşilor.

Pământ al Dobrogei, trimis peste graniţe

La 11 kilometri de Mircea Vodă, la Medgidia se află trei monumente comemorative pentru naţii care au luptat în Primul Război Mondial. Este vorba despre sute de militari sârbi, croaţi, sloveni, cehi şi de infirmierele scoţiene - mulţi decoraţi de români - care au îngrijit ostaşii. Saci cu pământ din tranşeele Dobrogei au fost trimise peste graniţe, la dorinţa urmaşilor şi a instituţiilor care menţin vie memoria eroilor care s-au jertfit în Marele Război, pe câmpul de bătălie dintre Dunăre şi Marea Neagră. 

Cimitirul internaţional de onoare de la Mircea Vodă Constanţa Sursa Cultul Eroilor

Cinstirea din prezent. Colonelul (r) Remus Macovei, în dreapta Sursa Cultul Eroilor Constanţa

Cimitirul internaţional de onoare de la Mircea Vodă Constanţa Sursa Cultul Eroilor

Pe aceeaşi temă: 

Ostaşi români din Primul Război Mondial, reînhumaţi la 100 ani de la moarte. Osemintele au fost găsite acum un an lângă zidul unei biserici 

Pământ din tranşeele Primului Război Mondial, trimis statului ceh. Ţărâna este tot ce a rămas din legionarii care au luptat alături de români

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite