Muzică armenească, cântată la centenar. Armenii sărbătoresc desprinderea de Imperiul Rus de la 28 mai 1918

Comemorarea holocaustului armenilor, la Erevan - Armenia Sursă foto genocide-museum.am

Armenii din Constanţa sărbătoresc 100 ani de la prima Republică Armeană, creată în 1918, printr-o seară de muzică armenească patriotică.

Seara de muzică armenească începe joi, 31 mai, la ora 17.30, în sala Muzeului de Artă de pe Bulevardul Tomis nr. 82-84 din Constanţa. Vor interpreta Armine Khachatryan – soprano, Andrada Ştefan – pian,  Mariam Khachatryan - voce, Aram Marius Niţă - pian şi corul copiilor. Vor fi cântate piese de: Aram Haceaturyan, Arno Babajanyan, Robert Amirhanyan, Armen Sămbatyan, Stepan Lusikyan. Aleksandăr Spendaryan. Serata este organizată de Parohia Bisericii Armene şi de Uniunea Armenilor din Constanţa. 

Un scurt istoric prezintă datele oficiale ale primei Republici Armene. La 28 mai 1918, Republica Democratică Armenia şi-a proclamat independenţa faţă de Imperiul Rus. Statul a avut o existenţă efemeră, fiind anexat de Rusia Sovietică în decembrie 1920 şi încorporat, la 4 martie 1922, în URSS. Şi-a redobândit independenţa la 23 august 1991, în contextul destrămării URSS.

Primii ani de independenţă au fost marcaţi de conflictul declanşat în regiunea separatistă Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, locuită în majoritate de etnici armeni. Confruntările din Nagorno-Karabah, încheiate printr-un armistiţiu semnat în 1994, au condus la întreruperea relaţiilor diplomatice cu Azerbaidjan şi Turcia. Negocierile privind reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah, desfăşurate sub egida Grupului de la Minsk al OSCE, co-prezidat de SUA, Federaţia Rusă şi Franţa, nu au condus încă la soluţionarea disputei.

Dialogul politic între Erevan şi Ankara a fost reluat în septembrie 2008. La 10 octombrie 2009, Republica Armenia a semnat cu Turcia două protocoale privind normalizarea relaţiilor bilaterale, acestea fiind deocamdată în curs de ratificare. Republica Armenia este membră a Consiliului Europei şi CSI. Cooperarea cu UE urmează să fie reglementată printr-un Acord de Asociere, aflat în negociere. 

Denumire oficială: Republica Armenia (Hayastani Hanrapetut'yun)

Capitala şi principalele oraşe: Erevan (capitala), Gyumri, Vanadzor.

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 29.800 km² (locul 141 în lume), împărţită în 11 regiuni - Aragatsotn, Ararat, Armavir, Gegharkunik, Lori, Kotayk, Shirak, Siunik, Vayotz Dzor, Tavoush şi Erevan.

Populaţia: 2.966.802 locuitori (estimare iulie 2010), locul 137 în lume; armeni 97,9%, yezidi / kurzi 1,3%, ruşi 0,5%, alte naţionalităţi 0,3% (conform recensământului din 2001); biserica apostolică armeană 94,7%, alte culte creştine - 4%.

Limba oficială: Armeana

Ziua naţională: 21 septembrie

Forma de guvernământ: republică prezidenţială

Situaţia politică internă: Preşedinte - Serzh Sargsyan; prim-ministru - Tigran Sargsyan; ministru al Afacerilor Externe - Eduard Nalbandian; Rezultatul alegerilor legislative din 12 mai 2007: Partidul Republican din Armenia (partidul de guvernământ) - 33,9%, Partidul Armenia Prosperă - 15,1%, Federaţia Revoluţionară Armeană / Dashnaktsutyun - 13,2%, Partidul Statul de Drept - 7,1%, Partidul Moştenirea - 6%. 

Pe aceeaşi temă: 

Hacikarul, noul monument de pe faleza Cazinoului din Constanţa. Crucea de piatră, cu model unicat, este simbolul sfânt al Armeniei

Veşmânt de preţ adus din Cezareea, care a supravieţuit pogromului armean, donat Dobrogei

Masacrarea armenilor: 101 ani de tăcere după genocid. Intervenţia CEDO în conflictul istoric dintre Turcia şi Armenia