Jurnalul de bord al unui fost cadet de pe Bricul Mircea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Basil Grigore

Basil Grigore, un fost cadet de pe Bricul Mircea şi-a lansat vineri, la Muzeul Marinei din Constanţa, „Jurnal de bord personal - Nava Şcoală Mircea 25 iunie – 30 august“.

Basil Grigore a făcut parte din promoţia 1967, care a făcut parte din echipajul Bricului Mircea în primul voiaj în apele teritoriale din afara lagărului comunist.
În urmă cu 47 de ani, tânărul Basil se îmbarca alături de alţi colegi şi de militari în minunata călătorie spre Vest, în lumea civilizată. El a făcut parte dintr-o strălucită promoţie, care a dat doi comandanţi ai Marinei Militare, pe Cornel Rudencu şi Traian Atanasiu.

În fiecare seară, tânărul matelot se aşeza în pat şi îşi scria gândurile într-un jurnal. După mulţi ani a găsit caietul îngălbenit. Rândurile înşirate acolo, când cu patimă, când cu disperare, când cu emoţie, când cu ură, le-a destăinuit acum lumii întregi. Jurnalul este completat cu fotografii de bord, cu ilustrate cumpărate din porturile în care au acostat.
„În general, am văzut foarte multe, am înţeles foarte multe despre o lume a cărei imagine era greu de perceput în ţară, spune el.  
Publicată în anul în care se sărbătoreşte 75 de ani de la primul voiaj al navei – şcoală Mircea, cartea este şi un omagiu adus velierului, colegilor care au participa la marş, dar şi comandanţilor.



„Din lagărul comunist am ajuns în lagărul capitalist“

„Din lagărul comunist am ajuns în lagărul capitalist. Ne uitam ca tâmpiţii la ce vedeam acolo. Vedeam cum pe stradă se sărutau două fete şi rămânem muţi, în timp ce lumea îşi vedea de treabă“, povesteşte Basil. A recunoscut, pentru prima dată, că a vrut să rămână acolo, dar cum colegul său a decis să se întoarcă în ţară, şi-a schimbat şi el planul.
Marşul a fost presărat cu revolte ale studenţilor, cu jocuri de poker la care a câştigat o avere, cu emoţii, cu pedepse primite doar pentru simplul fapt că avea deschisă o copcă la veston.

Iată cum descrie fostul cadet plecarea bricului din Anglia: „La 21.00 s-a anunţat plecarea. Cu o zi înainte, bricul a fost vizitat de oficialităţi: „La bordul navei au început să vină mulţi musafiri invitaţi cu soţiile. Toată protipendada oraşului, printre care şi fiica ambasadorului român. Am numărat noi în jur de 45 de maşini, care de care mai bengoase. Una din maşini a venit cu patru boarfe foarte mişto, invitate de primar rugându-le să ne întreţină. Zăpăcitul de Păduraru le-a zis că noi suntem 200, la care ele râzând i-au răspuns că nici o problemă. Bineînţeles că şefii au stat cu ochii pe noi. Ce nu au reuşit a fost să ne bunghească câte sticle de vin şi şampanie am şutit în timp ce le scoteam de la cambuză“, scrie el.

Seara, s-a anunţat plecarea. „Surpriza a fost că am primit comanda să plecăm cu velele de la cheu ceea ce nu mai făcusem până acum. Acesta a fost un orgoliu care ni s-a transmis şi nouă pentru că ne-au acuzat că plecăm numai cu motoarele de la cheu (aluzie la Gibraltar). Faleza era un furnicar de oameni care voiau să asiste la spectacol. Cpt. Griffinn, comandantul Unităţii Navale St. Vincent, a însoţit şi a urmărit manevra de întindere a velelor pe o ambarcaţiune cu motor, până în rada portului. Cu starea noastră de euforie din cauza vinului şi spectatorilor, ne-am urcat în arboradă precum pisicile. Aici însă am avut o problemă neprevăzută. Din cauza ploii, legăturile de la vele s-au strâns şi nu puteam să le desfacem. Am scos bricegele şi unghierele şi le-am tăiat. Când am terminat de întins velele s-a auzit un vuiet şi un strigăt din sute de voci „O Key“. Oraşul arăta de sus ca o bijuterie noaptea, de la care nu-ţi mai puteai lua ochii“, scrie el în carte.  

Amintirile unui amiral

bricul mircea



Vineri, la lansare, a fost prezent însuşi amiralul Ilie Ştefan, care a fost comandantul navei şcoală Mircea în voiajul din 1967.
Povestea, spune el, începe în anul 1964 la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei, unde urma să vină Gheorghe Gheorghiu Dej. La ultima repetiţie, când navele au fost puse în dispozitiv, pe partea de vest, locul rămăsese liber. Atunci au decis ca golul să fie umplut de Bricul Mircea, deşi mulţi s-au opus spunând că nu are aspect plăcut şi este dezarmat.
La festivităţi, Gheorghe Gheorghiu Dej a rămas impresionat de bric şi a întrebat ce s-a întâmplat cu vasul. Când a aflat în ce situaţie este, a dat imediat ordin să fie dus la reperaţii în şantierul naval din Germania.
După ce a fost reperat, bricul a plecat în primul său voiaj după război. „A fost o onoare pentru mine“, îşi aminteşte Ilie Ştefan. Era prima navă care străpungea Cortina de Fier.
Echipajul a fost format din 200 de persoane: studenţi din anul II ai şcolii navale, maiştri militari, ofiţeri şi elevi.

Spirit liber de marinar

Povesteşte cu mult şarm despre aventurile trăite în acest marş. Deşi are o vârstă înaintată, memoria nu îi joacă feste. Îşi aminteşte numele tuturor colegilor, al studenţilor. Când au ajuns în Franţa, ofiţerul de legătură l-a întrebat: „Câţi oameni vă rămân aici?“. Cu zece zile un român, Traian Mircea Crişan, alesese să nu se mai întoarcă în România. „Ideea este că toţi am plecat mai departe“, spune el.   

Nu respecta indicaţiile de partid. Era un spirit liber, ca al mării pe care naviga cu Bricul Mircea. Înainte de a pleca primise din partea Consiliului Politic Superior cuvântările pe care trebuia să le spună la întâlnirile cu oficialităţile din Franţa şi din alte state. „Ţin minte că pe drum am învăţat câteva dintre ele, dar nu am putut să le spun. Era o întâlnire lejeră, la o cafea, nu era să încep să spun eu acolo cuvântări şi le-am băgat în sertarele din cabină“, mărturiseşte Ilie Ştefan.

Amiralul Ilie Ştefan

Vă mai recomandăm:

FOTO Nava Şcoală Mircea a plecat în voiaj cu studenţii militari

Constanţa, gazdă a primei regate cu vele din Marea Neagră. Bricul Mircea va fi mesagerul României

FOTO Înoţi ca un marinar? Poţi câştiga Cupa oferită de Academia Navală Mircea cel Bătrân

Promisiunea Cercetaşului. Cercetaşii marini din Constanţa depun jurământul la bordul Bricului Mircea

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite