FOTO VIDEO Imagini rare din perioada interbelică. Regele Carol al II-lea, la Jamboreea Naţională din Mamaia 1934
0În vara lui 1934, Regele Carol al II-lea a descins pe plaja din Mamaia, unde avea loc Jamboreea Naţională, întrunirea paşnică a triburilor de cercetaşi din lume. Imaginile rare, prezentate de Adevărul, au fost scoase din arhiva Asociaţiei Cercetaşii României.
În luna iulie 1934, pe plaja din Mamaia apărea un oraş de corturi. Erau „îngrijite şi artistice“, după cum descria presa vremii. Începea Jamboreea Naţională de la Mamaia, întrunirea Cercetaşilor României la care participau camarazi din străinătate.
„La Mamaia a răsărit un oraş de corturi îngrijite şi artistice - aşa relata presa din Constanţa la începutul lui iulie 1934. Era aşezarea Cercetaşilor adunaţi în Jamboree, la care participau şi cercetaşii francezi, cehoslovaci, olandezi, unguri, turci etc. Într-adevăr, mobilizarea Cercetaşilor era impresionantă“, relatează Alin Dimăncescu, cercetaş cu vechi tradiţii în familie. Alin este un istoric al cercetăşiei din România, fiind cel care a creat site-ul cercetasia.ro şi contul de Facebook „Istoria cercetăşiei“.
Jamboreea Naţională de la Mamaia 1934 era a treia jamboree interbelică din România. Cuvântul „jamboree“ vine din limba indienilor americani şi semnifică „întrunire paşnică între triburi“. Primele două avuseseră loc la Piatra-Neamţ (1930) şi Sibiu (1932). După Mamaia a mai fost o singură jamboree, la Braşov (1936), înainte de desfiinţarea organizaţiei, în urma unui ordin de abolire dat de Regele Carol al II-lea în 1937.
Majestatea Sa Carol al II-lea fusese chiar fondatorul organizaţiei de tineret create la nivel internaţional în vara anului 1907, în Marea Britanie. Scopul ei fusese pregătirea tinerilor pentru condiţii grele, de supravieţuire, iar iniţiativa şi-a dovedit eficienţa în timpul Primului Război Mondial, când tinerii cercetaşi au fost prezenţi pe front, în tranşee sau în spatele liniei, fiind curieri, iscoade pentru urmărirea mişcărilor inamicului sau îngrijind răniţi.
Ecaterina Teodoroiu, cercetaşa-eroină de la Jiu
În România, exemplul suprem de cercetăşie este Ecaterina Teodoroiu, prima femeie-soldat din Armata Română. La mobilizarea din august 1916, tânăra gorjeancă, Cătălina Toderoiu pe numele real, în vârstă de 22 ani, a fost întrebuinţată drept cercetaşă la îngrijirea răniţilor, în Târgu-Jiu. Fratele ei Nicolae se înrolează şi este trimis pe front, iar când acesta este ucis în bătălie, Cătălina se hotărăşte să-I ia locul în armată şi să participe la lupte cu arma în mână. Este rănită şi în urma actelor de vitejie primeşte gradul de sublocotonent. Moare la 22 august 1917, în timp ce-şi îndemna plutonul să opună rezistenţă contraatacului german.
„În seara zilei de 22 august, după lupte grele, Ecaterina se află cu plutonul său în tranşee, pe Dealul Secului, deasupra pârăului Zăbrăuciorul, în zona Muncelului. În acele clipe, observând că inamicul pregăteşte un contraatac, Ecaterina a părăsit poziţia din tranşee dorind să-i determine pe soldaţii români să pornească la atac cu îndemnul: <Înainte, băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!>. Imediat a fost lovită în zona inimii de două gloanţe venite dinspre poziţiile ocupate de Regimentul 40 de rezervă german, ultimele sale cuvinte fiind: <Înainte! Răzbunaţi-mă!>“, descriu istoricii de la Gorj care îngrijesc de Casa memorială Ecaterina Teodoroiu din Târgu-Jiu. Eroina de la Jiu, provenită din rândul Cercetaşilor României, a fost înmormântată cu onoruri militare.
Liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti, leagănul cercetăşiei din România
Asociaţia Cercetaşii României a luat fiinţă în anul 1914, sub înaltul patronaj al lui Carol al II-lea. Prima mare unitate de cercetaşi a fost cea a Liceului de băieţi „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti şi se numea „Păstorul Bucur“.
A treia Jamboree Naţională, cea de la Mamaia, s-a desfăşurat în perioada 5-30 iulie 1934 şi s-a bucurat de prezenţa Regelui Carol al II-lea. Întrunirea a fost sub patronajul Principelui Nicolae, iar din comitetul de organizare din 1934 au făcut parte primul-ministru Gheorghe Tătărăscu, prefecţi, primari, membri ai guvernului, profesori universitari, generali şi ofiţeri.
Regele Carol al II-lea salutând în uniformă de cercetaş la Jamboreea Naţională din Mamaia Sursa cercetasia.ro
Imaginile rămase în arhive arată mobilizarea cercetaşilor pe plaja din Mamaia, unde au amenajat o tabără în care şi-au desfăşurat activităţile timp de 25 zile. Fiecare organizaţie îşi ridicase propriul cort, ca un simbol al identităţii locale. Într-o fotografie sunt surprinşi cercetaşii din Cohorta Mărgineanu din Tecuci. La Tecuci se află, de altfel, singurul monument din lume dedicat cercetaşilor. În fotografiile sepia, participanţii la jamboree sunt văzuţi la diferite activităţi şi festivităţi, dar şi la o baie în Marea Neagră. Fotografii şi filmări îl prezintă pe Regele Carol al II-lea descinzând pe plaja din Mamaia şi salutând comanda Cercetaşilor.
Alin Dimăncescu precizează că pentru Jamboreea de la Mamaia nu s-a lansat o serie dedicată de timbre, fiind utilizată emisiunea jamboreei precedente de la Sibiu (1932), ce a fost supra-imprimată cu „Mamaia 1934“. „Au fost emise în total 50.000 seturi şi însemne personalizate: plachete şi insigne. Seria este celebră datorită existenţei unui număr extrem de redus de exemplare la care imprimarea a fost făcută invers. Se pare că aceste rarităţi au făcut parte din colecţia de timbre a Regelui Carol al II-lea“, spune cercetătorul.
Ce te învaţă Cercetăşia
Asociaţia Cercetaşii României şi-a reluat activitatea după Revoluţia din 1989 şi are peste 3.500 membri ce îşi desfăşoară activitatea în 75 grupuri. Cercetăşia are un program bazat pe viaţă în natură, în drumeţii şi pe câmpuri, în tabere de corturi.
„Experienţa magică a dormitului sub cerul liber, în cort, răsăritul soarelui deasupra muntelui sau din apă, sentimentul de măreţie care te cuprinde pe vârful unui munte, senzaţia de mister când intri într-o peşteră, rămân în suflet şi amintiri pentru tot restul vieţii. Cercetaşii au şansa de a se bucura de toate acestea. Şi dacă pentru un <spiriduş> (cercetaş între 7 şi 11 ani) aventură poate însemna aprinderea unui foc fără chibrit, cu ajutorul unei lupe, pentru o patrulă de <temerari> (12-15 ani) aventură poate constă în confecţionarea unei plute din lemn şi sfoară, apoi parcurgerea unei distante pe apa cu ajutorul ei. Pentru <exploratori> (16-18 ani) o expediţie alpină într-o zonă dificilă oferă aceleaşi satisfacţii. Cercetaşii sunt organizaţi în <patrule> (echipe), formate din 5-9 cercetaşi din aceeaşi ramură de vârstă, având un şef ales din rândul membrilor grupului. În patrulă, fiecare membru are o responsabilitate, denumite generic: sanitar, bucătar, constructor, jurnalist, animator, etc. Va mai amintiţi expediţiile pioniereşti Cutezătorii? Au preluat identic aceeaşi organizare şi structură“, spun Cercetaşii Marini, filiala din Constanţa a Cercetaşilor României.
Simbolurile Cercetaşilor
Salutul cercetăşesc se face folosind mâna dreaptă. Cele trei degete centrale sunt lipite, simbolizând cele trei puncte ale „promisiunii“. Degetul mare îl acoperă pe cel mic, semnificând prin această că cel tare îl sprijină şi îl apăra pe cel mai slab. Deviza Cercetaşilor României este „Gata oricând“.
Cele 10 puncte din Legea Cercetaşului:
1. Cercetaşul îşi iubeşte patria sa, România, şi pe toţi care trăiesc în ea, şi pune interesele ţării şi colectivităţii deasupra celor personale.
2. Cercetaşul este loial, îşi respectă cuvântul dat, nu minte, este curăţ în gând, în vorba şi în faptă.
3. Cercetaşul este util şi îşi ajută semenii în oricare situaţie, este un prieten pentru toţi şi frate cu toţi cercetaşii.
4. Cercetaşul este econom şi cumpătat, respectă munca şi proprietatea, este îngăduitor cu alţii şi sever cu şine, îşi îngrijeşte corpul şi duce o viaţă sănătoasă.
5. Cercetaşul iubeşte şi ocroteşte natură şi este bun cu animalele.
6. Cercetaşul îşi iubeşte şi ascultă părinţii, respectă profesorii şi şefii, este disciplinat în tot ceea ce face, respectă părerile altora şi îşi asumă răspunderea faptelor sale.
7. Cercetaşul crede în Dumnezeu şi respectă credinţa celorlalţi.
8. Cercetaşul este curajos şi încrezător în puterile lui, vioi şi plin de insufleţire.
10. Cercetaşul iubeşte învăţătura şi la rândul sau învaţă şi pe alţii.
11. Cercetaşul se străduieşte să facă în fiecare zi o faptă bună, oricât de neînsemnată ar părea ea.
Sursa Arhiva Cercetaşii României, Expoziţia de la Muzeul de Marină din Constanţa
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
