Copiii turnători ai Securităţii. Cum racola odiosul sistem comunist din România elevi dispuşi să-şi pârască colegii, prietenii şi familia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei mai destoinici şoimi ai patriei erau recrutaţi de Securitate până să împlinească vârsta de 18 ani. Documente aflate în arhiva Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii vorbesc despre odiosul sistem care punea copiii să-şi toarne colegii şi prietenii.

Turnătorii erau recrutaţi de pe băncile şcolii, dar şi din casele de copii. Deşi regimul comunist afirma că statul ocroteşte copiii şi tinerii, minorii erau folosiţi în sistemul de opresiune al regimului totalitar. 

În arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) se află un angajament luat unui minor dintr-o casă de copii din Giurgiu, la data de 30 ianuarie 1986. „Considerând că apărarea patriei a securităţii statului constituie o obligaţie patriotică a întregului popor, înscrisă în Constituţie, subsemnatul (…) născut în 1968 în Bucureşti, domiciliat în Casa de copii, mă angajez să sprijin în mod secret, organizat şi sincer organele de securitate în activitatea pe care o desfăşoară pentru prevenirea, descoperirea şi lichidarea infracţiunilor îndrepate împotriva securităţii statului, pentru combaterea oricăror manifesări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste“. Angajamentul a fost semnat în faţa locotenentului Alexandru Dumitrescu.

Fişa colaboratorului din rândul elevilor

Copiii, ne explică reprezentanţii CNSAS, semnau angajamente la fel cum procedau şi turnătorii adulţi. Primeau nume conspirative şi erau obligaţi să informeze ofiţerul de legătură atunci când aveau informaţii despre viaţa colegilor sau a prietenilor.   

Serviciul Securităţii din cadrul Inspectoratului M.I. Sibiu a întocmit la data de 16.05. 1984 fişa de colaborare a lui „Irimescu“. Acesta, evident, era numele conspirativ al unui elev. Cel care avea nume de cod Irimescu aflăm că fusese recrutat la 16.05.1984, pe vremea când avea doar 16 ani. Securistul îi făcuse elevului de naţionalitate maghiară, născut în Mediaş, Sibiu, şi o scurtă descriere.  Astfel, elevul „este cunoscut cu o comportare bună în familie şi la şcoală. Are o situaţie foarte bună la învăţătură. Este bine dezvoltat din punct de vedere fizic, sănătos. Are foarte multe relaţii în rândul tinerilor din Mediaş“. Lt maj, Constantin Onea a fost ofiţerul desemnat ca agent de legătură. 

image

ARHIVĂ CNSAS

Şi-a turnat colegii care ascultau Europa Liberă şi Vocea Americii

În volumul CNSAS este inserată şi o notă informativă dată în anul 1983 de Adrian Popa, un elev certat cu gramatica. El îl turna pe un coleg de-al său, elev în clasa a X-a, care îl întrebase în iarna anului 1983 dacă ştie adresa care a fost dată la postul de radio Vocea Americii. „Rezultă că el ascultă postul de radio Vocea Americii“, conchidea el. În aceeaşi notă informativă, el povestea de un alt coleg de clasa a XII-a, pe care îl prinsese când asculta topul de muzică uşoară care se difuza la acea vreme la postul de radio Europa Liberă. Nota informativă a fost dată la data de 12. I. 1983. 

Nu ştim ce l-a determinat pe acest elev să devină informatorul Securităţii. Unii tineri au fost obligaţi să devină turnători după ce au fost anchetaţi pentru că formaseră, în anul 1972, „Clubul Regilor Liberi“, din Brăila. Elevii, fani ai vestitului Cornel Chiriac, realizatorul emisiunii „Metronom“ de la Europa Liberă, au fost turnaţi la Securitate. Chemaţi la sediul Miliţiei, li s-a cerut să renunţe la aceste acivităţi extraşcolare. Câţiva dintre ei au fost recrutaţi de Poliţia Politică. Copiilor li s-au pus piedici în cariera sportivă pe care voiau s-o urmeze, iar unii au reuşit să-şi finalizeze studiile numai în urma intervenţiilor făcute la persoane sus-puse din judeţ. 

Reeducat prin muncă 

Stelian Mihălaş, lector la Facultatea de Matematică şi Informatică la Universitatea de Vest din Timişoara, a fost exmatriculat pe vremea în care era elev, în anul 1974, la cel mai bun liceu din Timişoara, „C.D.Loga“. Liceanul de clasa a X-a a întocmit un chestionar cu mai multe întrebări privind politica României, pe care l-a împărţit colegilor. Prins de Securitate, el a fost exmatriculat. Elevul nu s-a putut reînscrie la şcoală până când nu a fost reeducat prin muncă. „Câteva luni am lucrat la o fermă de vaci şi în construcţii“, îşi aminteşte el. Uterior, a luat premiul II pe ţară la Olimpiada de Matematică şi a intrat în lotul pentru Olimpiada Internaţională, unde a câştigat locul III la concursul studenţesc „Traian Lalescu“. Elevul a ajuns apoi la „Gheorghe Şincai“ din Bucureşti, unde a obţinut doi ani la rând locul I pe ţară la concursurile de matematică.

image

ARHIVĂ CNSAS

    

Supravegheat la tabăra de folclor

Mulţi dintre foştii tineri filaţi şi-au citit dosaul după mai mulţi ani. Poetul Andrei Bodiu povestea, într-un interviu publicat în volumul „Învăţând istoria prin experienţele trecutului. Cetăţeni obişnuiţi supravegheaţă de Securitate în anii '70 – '80“ al CNSAS că a fost impresionat de mulţimea de oameni care se ţineau după el.

„Deci eu eram un student singuratic, de pe urma căruia trăia o grămadă de oameni. Asta mi s-a părut colosal. Adică căpitani, locotenenţi, generali şi-au scris corespondenţă ca să ne pună mecanisme de ascultare în tabăra de folclor de la Târgu Jiu. Asta mi s-a părut absolut fabulos. Şi înspăimântător, pe de altă parte. Senzaţia era că erai foarte important, de fapt. Eu eram o persoană pentru care se pusese un enorm mecanism în funcţiune. Un mecanism birocratic extraordinar. Adică ăştia scriau, reluau: «E urmărit de aunci, a făcut următoarele chestii, e prieten cu următorii…» Şi astea se tot reluau. Scriau de rupeau! Deci angrenajul era teribil… Şi societatea românească ţinea în spinare acest angrenaj teribil care, de fapt, iată cu ce se ocupa.“

Lipsa contraceptivelor ducea la sinucideri sau practicarea homosexualităţii 

În dosare apar toate discuţiile pe care le purta cel filat. Agentul Gabriel Moiceau, discutând cu B. O. despre vizita făcută de conducerea de stat şi partid în diferite regiuni ale ţării, acesta spunea că Nicolae Ceauşescu era vinovat de tot ceea se întâmpla. „Din ordinul lui, până în 1970, va trebui să se toarne patru filme pur naţionale. Acum, omul nu mai poate să-şi satisfacă nevoile şi este folosit numai pentru reproducţie, şi în alte ţări este interzisă întreruperea sarcinii, dar acolo cel puţin există medicamente pentru aceasta, dar la noi nu sunt. Prin această măsură omul este pus fie să renunţe la orice plăcere, ori să rişte. Toate acestea vor duce la o influenţă destul de dăunătoare ca sinucideri sau la pracicarea homosexualităţii“, era de părere tânărul.

image

ARHIVĂ CNSAS

După informaţiile şi documentele deţinute de CNSAS s-a realizat filmul „Supravegheat de Securitate în anii '70 – '80“, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Filmul, care a fost proiectat pe 26 februarie, la  Villa Noël din Bucureşti, a fost realizat şi produs de CNSAS în 2009, cu sprijinul Education, Audiovisual and Culture Executive Agency. Ulterior, a avut loc o dezbatere cu tema „Panopticum: supravegheat şi pedepsit în România comunistă”, la care au participat regizorul Nicolae Mărgineanu şi Cristina Anisescu şi Florentina Budeancă, cercetători CNSAS. Invitaţi au fost oameni obişnuiţi care în vremea regimului totalitar au fost urmăriţi de Securitate. 

Vă mai recomandăm:

EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Acţiunea „Missouri”. Minciunile şi mofturile Ceauşeştilor la Casa Albă, la întâlnirea cu Nixon. Dictatorul i-a şocat pe americani cu subiectul privind evreii

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria


Secretele cu care a fugit Mihai Pacepa în SUA: diamantele sintetice, traficul de arme clandestin, numele agenţilor străini
 

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Operaţiunea „Olimp ’72“ – Cum i-a urmărit Securitatea pe sportivii români la Olimpiada de la München. Patzaichin: „Securiştii aveau urme de caschetă“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite