Ce reguli ar impune civilizaţia pe litoralul Mării Negre. „Plaja este domeniu public, nu vacă de muls pentru şmecheri“
0
Un grup de constănţeni a creat o mişcare care ţinteşte civilizarea plajelor litoralului Mării Negre. Grupul de Dialog şi Bună Convieţuire şi-a propus întocmirea unui memoriu care să fie înaintat Guvernului şi adoptat de urgenţă sub forma unui Regulament al Plajelor, care să fie aplicat întâi la Constanţa, apoi în tot restul localităţilor cu plaje.
Ideea a pornit de la revolta oamenilor, localnici şi turişti, privind ocuparea plajelor cu şezlonguri şi umbrele amplasate de operatorii economici în urma concesionării sectoarelor administrate de Apele Române. Problema este veche pe litoral şi datează de când Statul a decis „privatizarea“ plajelor, după privatizarea făcută pe litoral la unităţile de cazare şi de alimentaţie publică.
Litoralul a fost împărţit în plaje turistice (amenajate) şi plaje sălbatice (neamenajate). Primele ar trebui să aibă toate facilităţile: de la apă trasă, la wc ecologic, cabine de schimbat şi de duş, foişor de salvamar şi punct de prim-ajutor etc. Celelalte sunt libere de dotări, deci şi de siguranţă.
Instituţia publică spune că operatorii au un set de reguli drastice privind închirierea şi exploatarea bucăţilor de plaje, însă cetăţenii au altă opinie. În primul rând, pentru că emiterea de bonuri fiscale este aproape inexistentă la închirierea de şezlonguri şi umbreluţe, plajele constituie o sursă de venit necuantificată contabil.
„Covorul“ de şezlonguri se întinde până în buza plajei, unele ajungând chiar să fie scăldate de valuri. Trecerea pe plajă sau prin apă este astfel o cursă cu obstacole, pentru care trebuie făcut un mare ocol. Operatorii nu te lasă să-ţi instalezi cearşaful sau prosopul în sectoarele lor şi mai ales în faţa şezlongurilor lor, invocând contractul cu Apele Române. Ei spun că aceia care-şi închiriază un şezlong cu umbrelă (care costă minimum 30 lei/zi) merită să aibă priveliştea către mare nestingherită de cei care vin gratis la plajă. Plajele sunt murdare, neîngrijite, nisipul nu este afânat şi greblat, astfel că plaja este primitoare doar înainte de instalarea şezlongurilor, pentru că după aceea devine nefrecventabilă. Plajele stau acum ocupate mai mult de şezlonguri decât de oameni, care sunt forţaţi să se îngrămădească pe spaţiul tot mai mic lăsat liber.
„În copilărie mergeam liberi la plajă şi nu existau îngrădiri şi limitări. Acum găseşti cu greu un colţişor în care să te aşezi pentru că trebuie să plăteşti taxă. Plaja este domeniu public, nu vacă de muls pentru şmecheri“, este opinia localnicilor cărora Alexandru Zamfirescu, constănţean get-beget, jurist, vrea să le devină voce, prin grupul său de iniţiativă. El a întemeiat Grupul de Dialog şi Bună Convieţuire (GDBC) din indignare faţă de condiţiile impuse de operatori oamenilor litoralului.
Într-o serie de cinci întâlniri, care au loc la Casa de Cultură, constănţenii din GDBC pun la punct principalele revendicări pentru administrarea plajelor. Pentru activiştii plajelor nu este suficientă explicaţia Apelor Române, care dă vina pe natură, care ar modifica linia ţărmului în funcţie de curenţii marini, de vânt şi de valuri, de aceea ajung să fie şezlongurile atât de aproape de apă. Distanţa pe care trebuie să o respecte operatorii este de 5 metri între linia apei şi primul rând de şezlonguri. „În condiţii de val, linia ţărmului poate înainta pe suprafaţa de plajă cu mai mult de 5 metri, fâşie care trebuie să fie liberă la linia ţărmului pentru ecologizare şi pentru maşinile aparţinând MAI. În aceste condiţii meteorologice, pe unele porţiuni de plajă şi în funcţie de profillul geomorfologic al acesteia, accesoriile turistice fixe pot fi pentru o perioadă în bătaia valurilor“, au specificat reprezentanţii Apelor Române.
Lista extinsă a revendicărilor întocmită de GDBC include: o distanţă de 30 metri liberă de la linia ţărmului şi de 6 metri între umbreluţe; şezlonguri care să fie retunate la finele zilei la centrele de închiriere, iar plaja lăsată liberă pentru afânare şi curăţare; înfiinţarea Poliţiei Plajelor şi a unor mici biblioteci pe plajă; amplasarea de panouri de orientare, de cabine „mama şi copilul“, de scrumiere ecologice, coşuri de gunoi, toalete gratuite; interzicerea urinării şi defecării în mare; o plajă specială pentru oameni cu animale; scări de acces cu balustrade; interzicerea jet-ski-urilor care poluează marea, strângerea gunoiului, amenzi uriaşe şi multe-multe altele.
„Înţeleg nevoia de a face bani, dar toată lumea trebuie respecte legea, nu doar unii. Sunt şi operatori civilizaţi pe litoral. Un exemplu negativ este plaja de la Perla din Mamaia, unde şezlongurile sunt aşezate ca scaunele la cinematograf. Dacă vrei să te ridici şi să mergi în apă, trebuie să deranjezi tot rândul“, spune Alexandru Zamfirescu.
Localnicii sunt indignaţi că legea de folosire liberă a plajelor nu este respectată mai ales în cazul Constanţei, unde plaja a fost reabilitată prin fonduri europene şi a fost refăcută cu nisip adus din larg, atingând acum o lăţime de 100 metri. Dacă în primul an, operatorii au fost ţinuţi la respect cu necomercializarea sectorului suplimentat, anul următor noua plajă smulsă mării a fost ocupată de şezlonguri şi de umbreluţe, pe care răsună zi şi noaptea muzică la maximum. Apele Române argumentează că s-a obţinut derogare de la Comisia Europeană pentru acest lucru.
„Copiii noştri vor să se joace liber pe plajă, vor să practice sporturi libere pe nisip. Oamenii cu dizabilităţi uşoare vor să facă paşi pe nisip, iar noi vrem să citim o carte întinşi pe nisip. Vrem să auzim valurile mării! Ne întâlnim săptămânal faţă în faţă, la dezbateri la care au participat cetăţeni, specialişti în mediul marin şi autorităţi de la Direcţia de Tineret şi Sport şi am întocmit o listă cu propuneri. Alambicul de legi trebuie rezolvat de Guvern, pentru că mafia locală face ce vrea. Autorităţile se prefac că dau amenzi de 500 lei. Curând organizăm un protest la care să se alăture mai multe grupuri civice“, spune juristul.
Plajă cu nisip fin şi curat Sursa Facebook GDBC
ANAF, Poliţia Locală, Apele Române şi OPC pot da sancţiuni, repetate, pentru încălcarea legilor pe spaţiul public – de la lipsa bonurilor fiscale, la nepăstrarea curăţeniei şi a limitei de plajă, intrarea cu maşina pe plajă sau nerespectarea drepturilor celor care vin la plajă. Iar autorităţile declară că dau amenzi de sute de lei şi dispun repararea situaţiei.
Faptul că haosul perpetuează înseamnă clar că legea nu este, însă, aplicată, iar prima abatere este făcută chiar de către autorităţi. Acesta insistă pe amendare, cu orice preţ, pentru nimicuri, dar lasă să continue debandada generală neimpunând ferm respectarea legii.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
