Biserica pe care comuniştii n-au reuşit s-o demoleze. Cum a fost transformat un lăcaş de cult catolic într-unul ortodox
0
Biserica din Colilia este singura construcţie care mai aminteşte din măreţia de altădată a aşezării. Ridicată de germani, lăcaşul de cult a fost abandonat după ce comuniştii nu au reuşit să-l demoleze.
Satul Colilia a fost întemeiat în urmă cu mai multe secole de ciobani care au ajuns pe aceste meleaguri odată cu transhumanţa.
Apoi, satul a devenit casă pentru germanii care s-au retras în stepa dobrogeană din Basarabia şi sudul Rusiei. Recensământul efectuat cu ocazia strămutării germanilor din Dobrogea vorbea de 16.500 de suflete.
Primul sat german catolic în Dobrogea a fost Malcoci. apoi, unii au ajuns în Colilia.
Între anii 1901-1934 germanii au înălţat aici o biserică romano-catolică. Era o construcţie impunătoare, cu ziduri de piatră. În anul 1940, germanii au părăsit România ca urmare a unei convenţii dintre guvernele german şi român, populaţia germană din Dobrogea a fost strămutată în Germania şi aşa a luat sfârşit o perioadă din viaţa etnicilor care începuse cu 100 de ani în urmă.
Minunea de la Colilia
Biserica ridicată de germani a fost folosită de către localnici. Comuniştii au trecut aşezarea pe lista satelor ce urmau să fie desfiinţate, odată cu sistematizarea rurală. Satul Colilia a dispărut sub buldozere şi de aceeaşi soartă ar fi avut parte şi biserica, dacă nu s-ar fi întâmplat o minune.
Buldozerele au încercat să muşte din construcţia lui Dumnezeu, dar nicio piatră nu a cedat, iar în zidurile unde cândva oamenii se rugau nu s-a produs nicio fisură.
Autorităţile au abandonat ideea demolării ei dar, cu timpul, locul sfânt a ajuns o ruină. Aici ciobanii îşi adăposteau animalele, iar oameni de-ai locului au furat uşi, ferestre şi chiar piatră.
Renaşterea credinţei la Colilia
În 2006, la Colilia au venit patru maici care sub îndrumarea maicii Rafaela au întemeiat o obşte monahală. Cu ajutorul lui Gigi Becali, fosta aşezare a germanilor din Dobrogea a devenit mănăstire ortodoxă.
Refăcută după proiectele arhitectului Teodor Ion din Constanţa, bisericii i s-a construit acoperişul, s-a îndepărtat tencuiala exterioară şi s-a scos în evidenţă piatra zidurilor.
S-au păstrat ancadramentele ferestrelor şi brâurile de stucaturi în registrul superior, în culori armonioase, iar treptele de la intrare din marmură albă. S-au montat uşi masive şi strane din lemn de stejar lucrate la Humuleşti-Neamt.
Pictura, în frescă, a fost realizată de Sorin şi Paraschiv Bejan, între anii 2007 şi 2009.
Piatra de temelie a paraclisului cu hramul „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe“ a fost pusă în ziua de 13 septembrie 2007, iar catapeteasma este din zid, cu icoane pictate.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
