Controverse fără sfârşit în cazul staţiunii din Padiş

Opt primării din judeţul Bihor au semnat un document prin care susţin construirea staţiunii de schi care se întinde pe circa 80 de hectare, într-o zonă protejată. Proiectul demarat în 2006 se află în stadiul obţinerii avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal. Reprezentanţii mai multor ONG-uri au susţinut la Cluj, că au demarat mai multe procese pentru a împiedica demararea lucrărilor.

SC Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante Padiş SRL a demarat, din 2006, proiectul de realizare, în zona Padiş Lazuri, din comuna Budureasa, a unei staţiuni cu 30.000 de locuri de cazare,  care se întinde pe circa 80 de hectare de teren. Iniţiativa a întâmpinat, încă de atunci, opoziţia mai multor ONG-uri de mediu. Investiţia de ordinul a zeci de milioane de euro aşteaptă, în acest moment, avizul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal. În acest, timp ecologiştii au atacat mai multe documente pe care se bazează acest Plan, şi în special hotpărârea de trecerea a terenului în intravilan, proces care se desfăşoară la instanţele din Cluj.

Ce spun ecologiştii

Ecologiştii de la ONG-ul Centrul Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE), şi Clubul Ecologic Transilvania, au susţinut, ieri, la Cluj, că „proiectul aduce grave prejudicii unei arii naturale protejate unice - carstul împădurit Padiş, fiind şi în totală contradicţie cu statutul de arie protejată avifaunistică". Concret, aceştia arată că din cauza staţiunii ar avea de suferit aproximativ 35 de tipuri de habitate protejate şi ar fi pusă în pericol a rezervaţia ştiinţifică - Molhaşurile de la Izbuce. În plus, reprezentanţii CRSE arată că terenul pe care se propune construirea acestei staţiuni este situat, conform Ordinului de Ministru 552/2003 şi a hărţii publicate pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) şi în Monitorul Oficial, pe teritoriul Zonei de Conservare Specială a Parcului Natural Apuseni, zonă în care sunt interzise cu desăvârşire activităţile de construcţii-investiţii cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

Tun imobiliar

De asemenea, ecologiştii suspectează un tun imobiliar. Astfel, conform acestora, investitorii doresc introducerea în intravilan a terenurilor, operaţiune care ar permite efectuarea unor construcţii şi, implicit, a unor afaceri imobiliare, lucru nepermis în situaţia actuală, având în vedere statutul de arie protejată. „Am solicitat în instanţă anularea Hotărârii Consiliului Local Budureasa prin care se introduce în intravilan suprafaţa staţiunii. Suspectăm că acolo este vorba de un tun imobiliar aflat în derulare. Asta din cauză că suprafaţa destinată staţiunii este parcelată şi se desfăşoară şi la această oră tranzacţii cu terenuri", spune Togor Mihai, preşedintele Centul Regional de Supraveghere Ecologică „Munţii Apuseni".  Reprezentanţii organizaţiilor ecologiste susţin că în urma proiectului ar avea de suferit şi comunităţile din judeţul Cluj care câştigă de pe urma turismului la periferia Parcului Natural Apuseni.

Proiectul, susţinut de localităţile din zonă

Opt primării din judeţul Bihor au semnat un document prin care susţin construirea staţiunii. „Am auzit voci care susţin că zona trebuie lăsată neatinsă, că se poate face turism cu un minim de unităţi de cazare, chiar cu o singură cabană. Trebuie să fim realişti! Potenţialul turistic natural al zonei este unul foarte ridicat. Turişti, preponderent români şi maghiari, vin, cu fiecare an, mai mulţi. Şi foarte mulţi se plâng de lipsa amenajărilor turistice din zonă. De lipsa spaţiilor de cazare în condiţii civilizate şi a infrastructurii, până la lipsa unor informaţii turistice minime şi slaba semnalizare a obiectivelor de interes", se arată în documentul semnat de către opt primari şi trimis Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor.

„Alternativă la dezvoltarea haotică"

Reprezentantul investitorilor, Mircea Caster, susţine că, de fapt, proiectul are la bază „studii serioase" realizate de specialişti şi că întregul proiect, care va fi pus în practică abia după obţinerea tuturor avizelor necesare, „va oferi mult mai multe garanţii privind respectarea mediului decât dezvoltările haotice şi punctuale care pot avea loc în continuare".

„Proiectul, aşa cum arată multele studii realizate de specialişti independenţi nu afectează zonele de conservare specială şi nu are legătură cu zona Molhaşurilor, aşa cum a fost acuzată. Ba mai mult urmăreşte măsuri de protecţia mediului conform normelor europene, inclusiv în ceea ce priveşte captarea şi gestionarea apei", spune Mircea Caster, consilier pentru comunicare al administratorilor proiectului. El a adăugat că, deşi opozanţii incriminează schimburi de terenuri, în urma unor procese instanţele au declarat acele schimburi de teren ca fiind legale.

Cum este gândită investiţia

Mai mulţi proprietari de terenuri în zona respectivă s-au asociat în cadrul acestui proiect şi au angajat personal care să îl administreze. De proiect ar fi interesaţi atât investitori români cât şi străini. Staţiunea ar urma să fie construită la o altitudine între circa 1.100 şi 1.500 de metri, în zona Padiş-Lazuri. Ea este proiectată, potrivit administratorilor, pentru o suprafaţă de 86 de hectare, cu un total al suprafeţei construite de 8 la mie din aria totală a staţiunii. Astfel, ar urma să se creeze un ansamblu turistic unitar, cu peste 2.000 de locuri de cazare , în contrucţii dispersate „impunându-se un stil de arhitectură specifică acestei zone montane, atat prin formă cât şi prin materialele care vor fi impuse". Proiectul prevede şi amenajarea a 12 kilometri de pârtii dotate cu instalaţii de transport pe cablu. Pentru diversele studii, planuri şi avize obţinute s-au cheltuit aproximativ 2 milioane de euro.