CAMPANIE Tunisienii s-au săturat de varza „á la Cluj”

Tunisienii se întâlnesc la o narghilea în localul cu specific oriental Sahara

Tunisienii reprezintă este cea mai numeroasă comunitate de expaţi din oraşul de pe Someş. Începând de astăzi, „Adevărul de Seară” prezintă în serial cele mai importante comunităţi de expaţi din Cluj-Napoca. Cei mai numeoşi sunt tunisienii, care formează a patra cea mai mare comunitate etnică din oraş, după români, unguri şi ţigani.

Ajunşi în Cluj, tunisienii sunt şocaţi de preţurile piperate, dar şi de probleme de infrastructură ale oraşului. Aici urmăresc, însă, primul spectacol de operă „adevărat“ şi învaţă să meargă la pădure, la „un mic“.

Din cei 836 de tunisieni stabiliţi în acest moment în Cluj, 820 au venit la Cluj ca să studieze, majoritatea dintre aceştia cu gândul de a deveni medici. Ar prefera să înveţe în ţări cu adevărat francofone, însă pentru ei România este ţara unde pot să fie admişi doar cu diplomă de absolvire a unui liceu şi să se perfecţioneze la standarde europene. Recunosc cu sinceritate că încă de din primele minutele petrecute pe tărâmuri mioritice au parte de un şoc: o ţară decuplată de ce reprezintă pentru ei Europa.

Speriaţi de preţurile mari

„A foşt ceva neaşteptat pentru mine: drumuri proaste, clădiri de patrimoniu neîngrijite, infrastructură veche. În Bucureşti am avut parte de cea mai oribilă scenă văzută vreodată: o groază de cerştori şi boschetari. Cel mai sărac tunisian nu are cum să ajungă într-o situaţie atât de deplorabilă”, a explicat Achref Gadhoum, student la Farmacie şi Psihologie. Temperaturile scăzute pe timpul iernii sunt cele care le dau acestora cele mai mari bătăi de cap în primele luni ale „voiajului” de studiu la Cluj. La o scurtă vizită în oraş, au parte de un al doilea şoc: preţurile piperate. 

„În Tunisia, cheltuielile de întreţinere pentru un apartament mare pentru trei luni sunt de 50 de euro, aici e ceva exagerat. Şi preţurile la servicii şi produse au nişte «scoruri» exagerate. O pâine de un kilogram costă la noi 50 de bani”, completează Bassem Belhiba, un alt student la medicină, în anul al şaselea de studiu.

Cuş-cuş á la Cluj

Acesta este şi motivul pentru care studenţii tunisieni din Cluj îşi vizitează rar părinţii, preţul unui bilet de avion costând circa 550 de euro, echivalentul a două salarii medii în Tunisia.

Adaptarea la stilul culinar al românilor este o altă problemă pe care o întâmpină expaţii tunisieni. Printre puţinele preparate tunisiene care pot fi consumate şi la Cluj este cuş-cuş-ul. Bucuria este, însă doar pe jumătate, deoarece sub Feleac acesta nu se prepară după reţeta tunisiană şi nici nu are acelaşi gust.

„Se fierbe în mod normal într-un vas special supraetajat. Într-unul se prepară legumele, iar cuş-cuşul se fierbe cu vapori. În Tunisia preparăm cuş-cuş o dată pe săptămână, de sărbători”, explică studentul Oussama Bouguerra.

Deşi locuiesc de câţiva ani la Cluj, nu înţeleg de ce în oraşul de pe Someş se serveşte peste tot varza. „Peste tot se găseşte doar varză. În diferse varaţiuni. Mergeam într-un restaurant şi eram întrebat dacă servesc salată de varză. M-am săturat de atâta varză”, glumeşte Achref Gadhoum.

Impresionaţi de teatrul şi opera clujeană

Tunisienii preferă însă să privească partea plină a paharului. Se laudă că aici au văzut primul spectacol impresionant de operă şi au învăţat să meargă la pădure, „la un mic”.

„Teatrul liric e foarte expresiv. La noi se bazează pe one-man showuri. La operă de pildă, la Traviata, erau 30 de actori pe scenă. Impresionant. Opera nu face parte din cultura noastră”, a conchis Zied Milade.

Comunităţi de expaţi în Cluj
Tunisia - 836 de persoane
Turcia - 553
Italia - 361
Germania - 259
Franţa - 207
Maroc - 198
SUA - 135
Israel - 112
Mauritius – 110
Marea Britanie - 106

Nota redacţiei: Chiar dacă, din punct de vedere juridic, basarabenii constituie ce mai importantă comunitate de expaţi din Cluj-Napoca, aceasta nu a fost luată în calcul, din considerentul că majoritatea se consideră de etnie română.