Istoria vizitei Reginei Maria la Călăraşi: a dormit în tren; la spital a împărţit bani, tutun şi flori fiecărui bolnav
0
Regina Maria, cea care avea să rămână în istorie ca „mama răniţilor poporului român“, a vizitat oraşul Călăraşi pe 25 mai 1916, însoţită de fiicele sale, pentru a-i ajuta pe cei năpăstuiţi de soartă şi a-i alina pe cei suferinzi.
Profesorul Nicolae Ţiripan, istoric şi fost director al Arhivelor călărăşene, a scris în ziarul local „Pământul“ o serie de articole referitoare la familia regală a României, dar şi la alte aspecte legate de călărăşeni şi familia regală. Istoricul spune însă că în toată această muncă de cercetare, un singur lucru l-a şocat. Nu exită nicăieri nicio fotografie a reginei Maria de la acea vizită la Călăraşi, din 25 mai 1916, deşi ziarul local prezentase evenimentul pe larg.
„Din multitudinea de informaţii consemnate în documentele de arhivă despre familia regală a României, am să prezint doar câteva secvenţe care amintesc despre prezenţa reginei Maria la Călăraşi şi dragostea profundă pe care i-au purtat-o călărăşenii. A fost prezentă, mai întâi ca principesă a României, alături de viitorul rege Ferdinand, la 22 aprilie 1904, când familia regală a făcut o vizită pe Dunăre cu vaporul «Orient», oprindu-se şi la Călăraşi, apoi la 29 aprilie 1914, când regele şi regina, Ferdinand şi Maria – moştenitorii tronului şi copiii Carol, Nicolae, Elisabeta şi Marioara, îmbarcaţi pe iahtul «Florica», au vizitat oraşul. A devenit apoi regina României, calitate în care a participat la luarea marilor decizii, hotărâtoare pentru poporul român.
Înzestrată cu calităţi multiple, cu o îndrăzneală şi energie aproape necunoscute la capetele încoronate, regina Maria, odată cu intrarea României în război, a participat la toate durerile poporului cauzate de război. Gata de ajutor oricând şi oriunde, regina Maria sosea în gara de nord a oraşului Călăraşi, la 25 mai 1916, împreună cu principesele Elisabeta şi Maria. Pentru că, în opinia noastră, sunt puţini români care cunosc câte ceva despre această vizită, ne-am propus să prezentăm mai pe larg despre vizita pe care Regina Maria a efectuat-o la Călăraşi“, spune prof. Nicolae Ţiripan.
ANUNŢUL DIN 1916
La 24 mai 1916, un Anunţ semnat de prefectul judeţului, Mihai Berceanu şi primarul oraşului Călăraşi, Sima Niculescu, informa pe cetăţenii oraşului Călăraşi că:
„Majestatea Sa Regina Maria împreună cu A.A.L.L. Principesele Elisabeta şi Maria, sosesc în oraşul nostru mâine miercuri 25 mai ora 8.30, dimineaţa, în gara Portului Călăraşi. Graţioasa noastră suverană îşi manifestă iubirea către poporul său şi îşi începe Augusta Sa Domnie prin cel mai sublim act, din cele ce fac podoaba unui suflet mare: ajutorarea celor năpăstuiţi de soartă şi alinarea celor suferinzi. M. Sa vine în mijlocul nostru pentru a împărţi cu mâna Sa şi a consola cu însuşi graiul Său durerile ce stau uitate şi nemărturisite în întunericul mizeriei. Ştiut fiind că simpla ei prezenţă mărea curajul şi dădea tuturor siguranţa biruinţei finale, Regina venea pentru a «împărţi cu mâna sa şi a consola cu însuşi graiul său durerile ce stau uitate şi mărturisite în întunericul mizeriei».Este o datorie pentru noi toţi să ieşim întru întâmpinarea Majestăţei Sale, cu braţele încărcate cu flori, pe care să le aruncăm în drumul M. Sale şi Alteţelor Lor, ca semn al recunoştinţei şi al dragostei noastre neţărmurite faţă de întreaga dinastie“.
În aceeaşi zi, se revine şi se anunţă că sosirea va fi la ora 9.30 în Gara de Nord a oraşului (gara de astăzi, dar cu clădirea veche demolată), şi nu în gara portului.
Cum a decurs vizita aflăm din ziarul local „Gazeta Ialomiţei“ – articolul cu titlul „Regina Maria la Călăraşi“ - din 29 mai 1916 şi din ziarul „Adeverul“ din 27 mai 1916 – articolul cu titlul „Distribuirea ajutoarelor regale. La Călăraşi“:
„În ziua de 25 mai M.S. Regina Maria a venit la Călăraşi spre a împărţi ajutoare la săraci.
Trenul regal care a adus pe regină a rămas noaptea de 24 spre 25 mai în Siliştea (n.r. - astăzi, staţia Ştefan Vodă), prima staţie de lângă Călăraşi, unde Majestatea Sa s-a odihnit peste noapte. La 25, la ora 9.00, dimineaţa, trenul care aducea pe regină a intrat în gara Călăraşi. Regina era însoţită de principesele Elisabeta şi Maria, fiicele sale, şi de d. Al. Constantinescu – ministrul agriculturii, de doamnele de onoare Mavrodi şi Cincu, d-l colonel Balif – aghiotant regal şi d-l Fotin Enescu - directorul băncilor populare. Regina a fost întâmpinată în gara Călăraşi de d-nii Mihai Berceanu – prefectul judeţului, Sima Niculescu – primar, colonelul Florescu-comandantul regimentului 5 de cavalerie, căpitan Constantinescu – comandantul companiei de jandarmi şi Gh. V. Constantinescu – directorul gimnaziului. Onorurile au fost date de cercetaşi“. Ziarul „Adeverul“ mai relatează: „De la gară, regina a mers direct în grădina parcului comunal, unde în chioşcul special amenajat a împărţit ajutoarele la săraci. Pe străzile pe unde a trecut cortegiul regal un public foarte numeros a aclamat şi a aruncat cu flori. Din grădină regina a mers la spitalul judeţean, unde a fost primită de medicul primar d-nul Samarian şi d-nele şi d-şoarele surori de caritate.
A vizitat întâi pavilionul infirmilor şi al bolnavilor de boli contagioase, apoi rând pe rând toate pavilioanele spitalului. Regina a mers la patul fiecărui bolnav împărţindu-le bani, tutun şi flori. A mulţumit d-lui Samarian pentru ordinea pe care a găsit-o la spital, cum şi d-nei Lucreţia N. Ioan, care a strâns un fond de 950 lei cu care a făcut două picioare de cauciuc infirmului Alexandru Panaitescu victima unui accident de tren. De la spital a mers la şcoala profesională de fete, unde a vizitat o frumoasă expoziţie de lucru manual. Pretutindeni regina a fost însoţită de un comitet de doamne format din d-nele Berceanu, Sima Niculescu şi G. Manolescu. La orele 11.00 cortegiul regal s-a îndreptat spre port unde suverana, principesele şi suita s-au îmbarcat pe yachtul «Domniţa Florica». La gura Borcei a fost întâmpinată de regele Ferdinand care era pe yachtul «Ştefan cel Mare». Împreună au mers la Silistra“. Potrivit ziarului „Adeverul“, „Ordinea în oraş pe tot timpul vizitei a fost bine întreţinută, mulţumită supravegherii d-lor poliţai Demetrescu şi căpitan de jandarmi Constantinescu“.
REGINA LE-A VORBIT LA RADIO
După ce în 1926, alături de regele Ferdinand şi membrii familiei regale încheiau la Călăraşi o excursie pe Dunăre, plecând de aici cu trenul spre Bucureşti, regina Maria intra din nou în legătură cu călărăşenii la 22 decembrie 1929.
Publicul călărăşean va avea prilejul să o asculte pe regina Maria la radio. În ziua amintită, la ora 4.00 p.m., regina Maria a vorbit publicului călărăşean şi mamelor cu copii de sub îngrijirea societăţii „Principele Mircea“ – Filiala Călăraşi, la aparatul de radiofonie oferit în acest scop de Casa „Leonida“ şi instalat în localul Curţii cu Juri, ocazie cu care din nou s-au împărţit daruri copiilor de sub îngrijirea societăţii amintite.
„Cu această ocazie se sărbătorea şi pomul de Crăciun, împărţindu-se daruri copiilor de sub îngrijirea societăţii. Anii au trecut, istoria a înscris noi pagini despre regina Maria, amintesc aici şi faptul că de câte ori regina trecea cu vagonul regal, ataşat la trenul Bucureşti Constanţa pentru a merge la Bazargic şi de aici la Balcic, călărăşenii o întâmpinau pe peronul gării din Ciulniţa, şi la 19 iulie 1938, de pe cerul României întregite se stingea «cea mai frumoasă şi puternică lumină», cum frumos anunţa călărăşenilor Prefectura şi Primăria“, povesteşte prof. Ţiripan.
„A TRECUT ÎN LINIŞTEA ŞI PACEA ETERNĂ“
În Apelul adresat călărăşenilor, semnat de colonel Vasile Nica – prefectul judeţului şi Constantin Şt. Burada – primarul oraşului, dar şi preşedinte al Tribunalului Ialomiţa, se spunea: „În castelul Pelişor, din Sinaia, reşedinţa de vară şi leagănul Familiei noastre Regale, a închis ochii, pentru totdeauna, Regina războiului nostru sfânt, a unităţii naţionale, a durerilor, nădejdilor şi bucuriilor noastre: MAJESTATEA SA REGINA MARIA.
A trecut în liniştea şi pacea eternă aceia, care n-a cunoscut liniştea şi pacea pământească, pentru că, a fost veşnic frământată de toate gândurile, aspiraţiunile şi idealurile poporului românesc, care se cereau neîntârziat realizate.
La răscrucea drumurilor noastre naţionale, alături de marele său soţ, Ferdinand întregitorul, a avut un cuvânt hotărâtor, prevăzând că victoria noastră nu putea să fie decât mergând alături de aliaţi. Când pentru un moment asupra noastră s-au abătut vremuri de bejanie şi când, îngrijorarea începuse să cuprindă chiar pe cei mai încercaţi fii ai ţării, a ştiut să ţină tot timpul aprinsă candela nădejdilor noastre de mai bine, cu atâta voinţă şi energie, încât, a făcut să dispară toată şovăiala celor slabi.
Şi când după atâtea suferinţe, a sosit şi ziua bucuriei pentru poporul românesc, destul de crud încercat, ea a fost atât de aproape de noi încât se părea că pe tot cuprinsul ţării bate o singură inimă românească. De aceia ne obişnuisem să credem că, regina Maria va fi veşnic printre noi, fără să vrem a înţelege că timpul îşi cere tributul lui“.
În încheierea pateticului Apel, călărăşenii erau chemaţi la serviciul religios, ce urma a se ţine la catedrala Sf. Nicolae, în ziua de 24 iulie 1938, ora 17,30, pentru a cinsti pios amintirea „celei mai mari şi vrednice Regine pe care a avut-o poporul românesc“.
Ziarul local „Pământul“ dedica prima pagină a numărului său din iulie 1938 reginei dispărute, sub titlul „Ţara îşi plânge Regina“. Alături de editorialul semnat de Eugen Cialîc, ziarul reproduce texte din „Povestea vieţii mele“ de Regina Maria a României.
În semn de preţuire, călărăşenii i-au amplasat o statuie în Parcul Central
Iubirea pe care călărăşenii i-au purtat-o Reginei Maria nu a încetat niciodată, aceasta concretizându-se în septembrie 2009 şi printr-un bust amplasat alături de cel al regelui Ferdinand, în Parcul Central de pe malul Borcei.
Istoricul Nicolae Ţiripan povesteşte că vizitele familiei regale la Călăraşi erau manifestaţii splendide, iar oraşul fremăta. „Poporul participa cu religioasă supunere şi cu adâncă şi tainică mulţumire, îmbrăcau oraşul în haină de sărbătoare, un oraş în care aveam străzi şi bulevarde ce purtau numele membrilor familiei regale“, explică prof. Ţiripan.Maria Alexandra Victoria (n. 1875 - d. 1938), viitoarea regină României, era prinţesă a Marii Britanii, nepoată a reginei Victoria şi provenea dintr-un mediu anglo-saxon foarte diferit şi de atmosfera publică balcanică, şi de cea franco-germană de la palat, îndeosebi de austeritatea Casei regale prusace. Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, Little Missy, cum era poreclită cu afecţiune în familie, s-a născut pe 29 octombrie 1875 în comitatul Kent, Anglia. Era cea mai mare fiică a Ducelui de Edinburgh, Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg şi Gotha, şi a ducesei de Rusia, Maria Alexandrovna Romanov, fiica Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Maria a devenit Regină a României odată cu urcarea pe tron a soţului ei, Principele Ferdinand, la 11 octombrie 1914, după moartea Regelui Carol I.
Alături de Ferdinand, Regina Maria a avut şase copii: Carol al II-lea, cel care va deveni regele României, Elisabeta (regina Greciei), Maria (regina Iugoslaviei), principele Nicolae, Ileana (arhiducesă a Austriei) şi principele Mircea.
Se încarcă comentariile...
