FOTO VIDEO Minunile din Bărăgan: cetatea bizantină care se afundă în apele Dunării şi crucea de leac de la Coslogeni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Insula Păcuiul lui Soare de la Dunăre, un colţ de rai pe cale de dispariţie
Insula Păcuiul lui Soare de la Dunăre, un colţ de rai pe cale de dispariţie

Al doilea sit ca mărime din ţară, după Sarmizegetusa se afundă, din păcate, în apele nemiloase ale Dunării. Ruinele cetăţii Vicina din insula Păcuiul lui Soare a devenit una dintre atracţiile judeţului Călăraşi. În inima Bărăganului, schitul de la Coslogeni este loc de pelerinaj pentru credincioşi datorită unei cruci făcătoare de minuni.

De două secole şi jumătate, aceasta nu a mai putut fi urnită din loc. Adevărul vă prezintă în cadrul celei mai frumoase campanii „Adevărul” - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“  minunile din Bărăgan.

E un loc rupt de civilizaţie. Ca să ajungi acolo trebuie să pleci dis-de-dimineaţă din Călăraşi spre Ostrov, în apropiere de Silistra, la graniţa cu Bulgaria. Până la Păcuiul lui Soare faci mai bine de o oră. Înainte de a ajunge aici, în apropierea localităţii Ostrov, găseşti mănăstirea Dervent. Un drum de ţară, care porneşte din spatele lăcaşului de cult, te duce direct către Dunăre. Acolo găseşti mereu barcagii dispuşi să te ducă pe insulă. Drumul nu durează mai mult de cinci minute, iar peisajul e splendid. O altă variantă, pentru cei comozi care nu doresc să fie deranjaşi, o reprezintă închirierea unei bărci. De la Complexul Albatros Podul 4, amplasat pe DN3, la aproximativ 4 kilometri de municipiul Călăraşi, puteţi plăti pentru o ambarcaţiune 500 de lei pe zi.  

Printre hăţişuri

Călătoria până la Păcuiul lui Soare te poată într-o lume magnifică. Descoperi o plajă cochetă, cu nisip fin, unde te poţi bronza în voie. Un peisaj de poveste. Dacă te încumeţi să porneşti printre tufişuri şi copaci vei descoperi cetatea. Zidurile vechi, construite din pietre imense, sunt acoperite de buruieni.

calarasi pacui

Printre hăţişuri, drumul e o adevărată aventură: fiecare pas e o victorie, iar fiecare piatră răsărită - o descoperire. Dacă mergi de-a lungul pietrelor ajungi din nou la Dunăre. Mai mult de trei sferturi din cetate e scufundată, iar dacă apa e limpede o poţi observa cu uşurinţă.

În unele locuri, Dunărea s-a retras, iar trunchiurile şi rădăcinile copacilor dezgolite de ape oferă o imagine spectaculoasă. E un ţinut sălbatic.

Poveştile cetăţii

Zidurile cetăţii bizantine au intrat în atenţia arheologilor în anii ’50. Profesorul Petre Diaconu, de la Institutul de Arheologie din Bucureşti, a cercetat în amănunt această cetate şi chiar a scris o monografie. Cetatea bizantină a fost construită în secolul X şi avea rol de apărare.

În verile secetoase, când apele Dunării seacă, cetatea oferă un spectacol extraordinar. În 2003, spre exemplu, a ieşit la suprafaţă până şi temelia acestor ziduri.  Tot în apropiere se află şi cetatea Dervent, care a fost ridicată în aceeaşi perioadă. Acolo se afla o bază a flotei bizantine care naviga pe Dunăre.

 „Din cercetările efectuate, se pare că cetatea de pe insulă a fost locuită până în secolele XIV - XV. Profesorul Petre Diaconu a avansat ideea că este vorba despre vestita cetate bizantină Vicina“, explică profesorul Constantin Chera, de la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa. În zonă nu există amenajări turistice.

Păcuiul lui Soare

„Nu se poate amenaja pentru turism zona respectivă, pentru că Dunărea inundă frecvent. Au existat mereu discuţii pe această temă. Este o zonă în continuă transformare. Este nevoie de o investiţie uriaşă pentru a putea face ceva acolo“, spune Constantin Chera.

 Pe insulă poţi sta o zi întreagă mai ales că ai ce explora. Fiecare colţ de natură e unic. Camparea este interzisă. Accesoriul obligatoriu într-o astfel de excursie este soluţia împotriva ţânţarilor.

Zonă frecventată de călărăşeni

Zona este frecventată de locuitorii din Călăraşi. În fiecare weekend, oamenii dau fuga la Păcuiul lui Soare. „Noi venim cu barca, pentru că aici putem face plajă în linişte, iar peisajul este de poveste“, spune Florin Mihăescu. Din păcate, mulţi dintre cei care merg acolo în weekend nu protejează natura, aprind focul pe plajă sau în pădure şi lasă în urmă gunoaie.

Al doilea sit ca mărime din ţară

Deşi peisajul este fascinant, cu o biodiversitate excepţională şi un patrimoniu cultural deosebit, Dunărea nu iartă nimic. Conform arheologilor, acesta este al doilea sit ca mărime şi potenţialul arheologic din ţară. Acest loc reprezintă, după Ulpia Traiana Sarmisegetuza, cel mai important aşezământ din secolul IX, ca mărime şi importanţă arheologică.


Arheologii consideră că reconstituirea unei părţi din cetate necesită o muncă titanică, iar sumele ce ar trebui alocate ar bloca celelalte şantiere arheologice din ţară pentru cel puţin trei ani. Oana Damian, arheolog la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, responsabil de zona Păcuiul lui Soare, nu crede că se poate salva ceva din cetate, mai ales că mare parte din aceasta se află de sute de ani sub apele Dunării.

image

Ctitorie a Împăraţilor Bizanţului

Potrivit istoricilor, cetatea Vicina a fost ridicată pe insula numită acum Păcuiul lui Soare, de împăraţii Bizantului, după anul 971, o dată cu reinstaurarea puterii lor la gurile Dunării de Jos. Situată într-o zonă instabilă din punct de vedere politic, cetatea a fost distrusă şi refăcută de mai multe ori. La scurt timp de la construirea, locul a fost distrus de populaţiile bulgare care s-au revoltat contra Bizanţului. A fost reconstruită în jurul anului 1000, funcţionând ca important centru comercial.

Legendele monştrilor

În secolele care au urmat, insula Păcuiul lui Soare a devenit asemenea unui tărâm din poveste, legendele despre existenţa unor monştri circulând printre localnici. În marea lor majoritate pescari, secole la rând s-a împământenit ideea unei legende despre "Samca Samodiva", fiinţă mitologică - amestec de zână  şi dragon subacvatic, pusă să apere vestigiile stravechii cetăţi părăsite de secole.

De două secole şi jumătate, crucea nu a mai putut fi urnită din loc

De la Dunăre, pentru a încheia periplul prin Bărăgan, ajungem la malul Borcei. Un loc binecuvântat de Dumnezeu şi dăruit cu puteri miraculoase face bine sufletului rătăcit şi împovărat de păcate. Doar cine a ajuns la Schitul Coslogeni ştie cu adevărat că există minuni. Cine  nu a păşit încă pe acest pământ încărcat de credinţă, nu trebuie să-l rateze.

calarasi cruce

La prima vedere, drumul spre mănăstirea de călugări este unul obişnuit. Pe DN3B, Călăraşi-Feteşti, la kilometrul 14, peisajul devine dintr-odată “altceva”.  În faţa ochilor îţi răsare din pământ, pe o bucată de câmp înverzit, o bisericuţă cochetă din lemn, asemenea celor maramureşene. Cum treci pragul schitului, te cuprinde dintr-odată o linişte inexplicabilă. Aleile cu flori, băncuţele din lemn şi nucul bătrân care îndeamnă la odihnă sub crengile sale ospitaliere, toate acestea te fac să te simţi într-un colţ rupt parcă din Rai. Puterea tămăduitoare a Sfintei cruci atrage ca un magnet credincioşii. Doar cei care cred cu adevărat în puterea Divină au parte de lecuire.

Izvorul Tămăduirii

Schitul Crucea de leac din satul Coslogeni devine în fiecare an, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, loc de pelerinaj pentru sute de credincioşi. Oameni din Bucureşti, Ialomiţa, Buzău, Constanţa vin să participe la hramul mănăstirii. Locul şi-a câştigat faima datorită unei cruci de piatră despre care se spune că este făcătoare de minuni.
În dimineaţa marii sărbători creştine, după oficierea Sfintei Liturghii, are loc sfinţirea apei(Aghiasma mică), la fântâna din curtea lăcaşului de cult. Aici, credincioşii vin tot timpul anului pentru a lua apă sfinţită care îi fereşte de boală.  Numele mănăstirii vine de la o veche cruce din piatră numită Crucea de Leac. Cu timpul, s-a zvonit că e făcătoare de minuni. Chiar în inscripţia ei se spune că este o cruce „sfântă şi de viaţă făcătoare“.

calarasi cruce

Un copil mut a început să vorbească

Din 1738, de pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat, crucea se află la intrarea în satul Coslogeni din comuna Dichiseni, Legenda spune că aceasta se afla într-un car şi urma să ajungă la Feteşti. Pe câmp însă, carul a cedat, iar crucea nu a mai putut fi urnită din loc nici măcar cu cinci perechi de boi. De două secole şi jumătate, credincioşii n-au încetat să vină să se roage în acest loc, când au aflat că un copil mut, care păzea o turmă de oi, a început să vorbească, după ce s-a atins de cruce.

Mai mult decât atât, oamenii spun că aceasta a crescut, s-a înălţat şi doar cei care vin aici cu credinţă au parte de tămăduire. Nici până astăzi preoţii nu au reuşit să desluşească decât jumătate din mesajul scris, în slavona veche, pe Sfânta Cruce. Aşa s-a aflat că a fost ridicată de domnitorul Mavrocordat, în cinstea cuvioasei Parascheva.

Rugăciuni pentru izbăvire

Deşi, iniţial, oamenii veneau să se roage la cruce, pe câmp, sub cerul liber, din 2003 a luat fiinţă un schit de călugări. Tot atunci s-a construit în jurul crucii o bisericuţă. În februarie 2006, preotul Lucian Ciolovic, originar din Bacău, a fost uns stareţ ieromonah, un an mai târziu fiind ridicată o biserică din lemn, cu ajutor material de la omul de afaceri Ştefan Poenaru. „Zilnic, dar mai ales de sărbători, vin la noi credincioşi din toată ţara. În fiecare vineri, începând cu ora 22.00, oficiem Sfântul Maslu, o slujbă deosebit de importantă pentru tămăduirea celor aflaţi în suferinţă. Cine vine aici cu sufletul plin de credinţă şi se roagă va căpăta izbăvire. Ne bucurăm când credincioşii ne calcă pragul şi caută calea spirituală. Toţi au diverse probleme la care nu au găsit rezolvare. Singura speranţă este la Dumnezeu”, ne-a spus părintele stareţ.

calarasi cruce

Voinţa Domnului

De-a lungul anilor, mii de pelerini din toată ţara au venit la Coslogeni să să vadă minunea. Se-nchină, se roagă şi speră să li se împlinească dorinţele. „Vin de câte ori am ocazia. Mă rog pentru sănătate şi pentru izbăvirea de păcate. Ştiu că această cruce poartă mare noroc tuturor celor care cred în minuni. Sora mea a suferit în urmă cu mulţi ani de o boală cruntă. Aici şi-a găsit leacul, după ce toate tratamentele aproape că au adus-o cu un picior în groapă. De atunci nu încetăm să ne rugăm”, spune Maria Ionescu(65 de ani), pensionară, din Bucureşti. Din păcate, credincioşii nu pot fi cazaţi la schit. De Izvorul Tămăduirii, atunci când are loc hramul, oamenii vin la slujbă cu o zi înainte şi înnoptează în curtea mănăstirii. Cu o zi înainte de această sărbătoare au loc mai multe procesiuni religioase.

Au cedat buldozerele

Despre Crucea de leac de la Coslogeni s-a dus vestea că e făcătoare de minuni, însă comuniştii nici nu au vrut să audă despre aşa ceva. Au făcut tot posibilul ca aceasta să dispară, însă nimeni nu s-a putut împotrivi voinţei Domnului. Chiar şi buldozerele au cedat când au încercat să demoleze crucea din piatră. Semnele divine arătau clar că nu trebuie mişcată din loc. Un bărbat „nedus la biserică“ a paralizat pe loc în timp ce lucra la mutarea crucii, spun bătrânii satului.

calarasi cruce


 

Dacă ai fost în aceste locuri minunate şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă

Vă recomandăm şi:

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

FOTO VIDEO Vacanţă în România: mănăstirile Brâncoveni, Clocociov şi Mâineşti, locuri care te aduc mai aproape de istorie şi Dumnezeu

FOTO Scrisoarea unui român care iubeşte România: „La Alba Iulia, istoria are un viitor“

FOTO VIDEO Clisura Dunării, cel mai frumos defileu din Europa. Locul în care o să vă îndrăgostiţi de primul sat lacustru din ţară, în Banatul Montan

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite