„Globalizarea” cârnaţilor de Pleşcoi: cum ajunge celebrul preparat pe mesele românilor din Diaspora

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Magazinul cu bunătăţi tradiţionale se află lângă Primăria Mărăcineni
Magazinul cu bunătăţi tradiţionale se află lângă Primăria Mărăcineni

Un producător de mezeluri tradiţionale din Buzău spune că a crescut numărul comenzilor din ţară, dar şi din străinătate pentru această delicatesă. Comenzile, tot mai multe făcute prin internet, duc cârnaţii în toate colţurile lumii.

Dacă vă este poftă de picantul babic de Buzău şi de gustoşii cârnaţi de Pleşcoi, dar sunteţi departe de zona în care se prepară aceştia după vechile reţete, îi puteţi comanda pe internet de la producătorii din regiunea Buzăului, care în pandemie s-au axat foarte mult pe livrările la domiciliu şi prin firme de curierat.

Constantin Frusinoiu, proprietarul unei carmangerii cu produse tradiţionale din comuna Mărăcineni, este din ce în ce mai ocupat cu pregătirea coletelor pentru livrări în ţară şi străinătate. 

„Pregătim un colet pentru prietenii noştri din Suedia, Malmo, români de-ai noştri care cer preparatele noastre. Sunt trei familii care ne cer câte cinci kilograme de babic, pastramă şi, bineînţeles, cârnaţi de Pleşcoi”, ne explică imediat bărbatul din spatele vitrinei frigorifice cu produse afumate.

Producătorul de mezeluri tradiţionale spune că a crescut numărul comenzilor din ţară şi străinătate pentru Cârnaţii de Pleşcoi. Produsele împachetate de el ajung în Anglia, Italia, Spania, Franţa, ţări cu mari comunităţi de români, dar şi în ţările scandinave şi Republica Moldova. 

„Clienţii ne găsesc pe pagina de Facebook a fabricii noastre, se mai duce vestea prin rude, unii sună, alţii ne scriu mesaje. Facem cel puţin patru colete pe săptămână şi văd că ritmul comenzilor creşte. Le este dor de gustul de acasă, mai ales acuma când n-au venit în ţară, cu pandemia asta”, spune Constantin Frusinoiu.

buzau

Producătorul ne spune că, dintre sortimentele pentru care are autorizaţie de producţie, cel mai mare succes îl au cârnaţii uscaţi, care au termen mare de valabilitate, suficient ca produsul alimentar să reziste la cel mai lung drum.

„În magazin, merg mai bine cârnaţii de Pleşcoi proaspeţi, iar în afara judeţului, cei uscaţi, babicul, produsele uscate, în general, care ţin pe drum. Două zile cel puţin fac pe drum, chiar dacă livrăm în România, chiar dacă dăm mai departe, peste graniţă”, declară producătorul buzoian de preparate tradiţionale.

Preparaţi după reţete vechi din carne de la crescători locali

Pentru a face faţă comenzilor de pe internet care curg de pretutindeni, angajaţii carmangeriei din comuna Mărăcineni lucrează la foc continuu. Cârnaţii de Pleşcoi sunt preparaţi după reţete vechi ale localnicilor de pe Valea Buzăului, din carne adusă de la crescători locali. 

„Cârnaţii de Pleşcoi au fost aduşi în zonă de sârbii stabiliţi aici. Reţeta s-a transmis din generaţie în generaţie şi puţini ştiu să-i pregătească aşa cum trebuie. Respectăm anumite proporţii la carne, la condimente. îi porţionăm după ce punem carnea în maţ, merg apoi la fum, după aceea la călcat şi iarăşi la fum, iarăşi la călcat. Este o procedură mai îndelungată”, explică una dintre angajatele fabricii de mezeluri tradiţionale.

buzau

Afumarea este şi ea o etapă extrem de importantă, care trebuie respectată cu sfinţenie. La Cârnaţii de Pleşcoi, se folosesc la ardere numai lemne de esenţă tare, precum fagul sau stejarul. 

”Aceşti cârnaţi sunt subţiri şi de aceea au nevoie de o atenţie aparte la afumare. Îi ţinem la fum 20, 25 de minute pe o parte, îi întoarcem, după care îi mai ţinem încă 20, 25 de minute pe cealaltă parte”, spune Constantin Frusinoiu, proprietarul carmangeriei.

În 2019, Cârnaţii de Pleşcoi au primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicaţie geografică protejată. Au la bază un amestec de carne de oaie, de vită, şi uneori şi de capră, şi sunt afumaţi şi condimentaţi cu ardei iute, usturoi şi cimbru.

Această combinaţie de ingrediente şi procesul specific de preparare le oferă un gust unic şi un nou statut alături de alte peste 1.450 de produse deja prezente în Registrul produselor protejate la nivelul UE.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Comorile străbunilor, la judecata nepoţilor. Resuscitarea artei tradiţionale în „Athosul românesc“ FOTO

„Lacul cu Butuci”, delta din inima Bărăganului. Localnicii speră să devină staţiune VIDEO

 

Cum arată „colţii” care dau numele unei celebre zone montane din România. Piatra semipreţioasă renumită în regiune

 

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite