Cazul ciudat al colonelului ucrainean obscur care a anunţat formarea unei brigăzi anti-româneşti lângă Cernăuţi

Viktor Kevliuk, militarul ucrainean care a făcut declaraţiile ciudate FOTO captură Youtube

Un ofiţer al armatei ucrainene pe nume Viktor Kevliuk anunţa pe 21 septembrie înfiinţarea unei brigăzi cu misiunea „de apărare în faţa unor posibile pretenţii ale României asupra acestei regiuni”. Oficialii Ministerului de Externe din Ucraina au catalogat afirmaţiile drept „suprinzătoare“ şi şi-au exprimat „regretul profund“.

Anunţul colonelului Viktor Kevliuk a fost făcut în cadrul unei conferinţe de presă susţinută pe data de 21 septembrie în localitatea ucraineană Ivano-Frankivsk, situată la aproximativ 200 de kilometri de graniţa cu România.

„Ministrul apărării al Ucrainei a luat decizia de forma o nouă brigadă montană de asalt cu numarul 10. Locul de încartiruire al brigăzii va fi Colomeea (n.r. - altă localitate din apropierea Ivano-Frankivsk). Avem sarcina de a vedea ce a rămas acolo din obiectivele militare, de a desfăşura acţiuni de reconstrucţie şi reutilare a cazărmilor. Dupa aceasta, vom fi gata să angajăm pe baza de contract în jur de 1.000 de voluntari. Obiectivul principal al brigăzii este apărarea în faţa unor ipotetice pretenţii teritoriale asupra Bucovinei din partea României", a declarat Kevliuk la respectiva conferinţă de presă.

Afirmaţiile au fost mediatizate iniţial de organe media locale şi au fost transmisă la scurt timp şi de către agenţia de presă rusă ITAR-TASS, cunoscută pentru apropierea faţă de regimul Putin. Ulterior, ştirea a fost preluată şi de către presa din România.

Ministerul Afacerilor Externe a României a cerut prudenţă în prima fază şi a revenit astăzi, 2 octombrie, cu un punct de vedere oficial, la solicitarea "Adevărul":

"Urmare a demersurilor MAE român pe lângă MAE ucrainean, în data de 28 septembrie 2015 partea ucraineană a calificat afirmaţiile ofiţerului ucrainean la adresa României ca fiind «surprinzătoare». Totodată, aceasta a exprimat regretul profund pentru incidentul evocat, pe care l-a catalogat drept contraproductiv pentru ansamblul relaţiilor bilaterale, adresând mulţumiri României pentru sprijinul constant acordat Ucrainei. A evidenţiat că definitorii pentru consolidarea ansamblului relaţiilor româno-ucrainene sunt valoarea de vecin şi partener al României şi stadiul curent al acestor relaţii, care se află la un nou nivel calitativ.

De asemenea, ca urmare a demersurilor Ambasadei României la Kiev pe lângă Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, partea ucraineană a prezentat scuze pentru incidentul creat de ofiţerul ucrainean şi a precizat că nici brigada de vânători de munte şi niciuna dintre unităţile brigăzii 128 dislocate în zona graniţei cu România nu au misiuni îndreptate împotriva ţării noastre.

Statul Major General ucrainean a arătat că poziţia Ucrainei este de a construi relaţii de prietenie şi bună vecinătate cu România. Totodată, Statul Major General ucrainean a evidenţiat faptul că România nu este menţionată în niciun document al armatei ucrainene ca ameninţare la adresa Ucrainei şi a exclus posibilitatea ca riscurile de securitate pentru Ucraina să provină dinspre statele membre NATO", se arată în comunicatul de presă al Ministerului Afacerilor Externe a României.

Cazul colonelului Kevliuk, prezentat în ştirile recente drept şeful Departamentului organizare-mobilizare al Comandamentului operativ „Vest”, este cu atât mai ciudat cu cât surse din mediul informativ susţin că nu este unul dintre ofiţerii cu rang înalt al armatei ucrainene cantonate în vestul ţării.

Marin Gherman, politolog român din Cernăuţi, a declarat recent pentru „Adevărul“ că afirmaţiile militarului sunt bizare în contextul în care nu reprezintă politica oficială a Ucrainei.

Alţi experţi consultaţi sunt de părere că militarul ar putea fi un agent de influenţă al Rusiei, iar informaţia difuzată testează capacitatea de reacţie a celor două state şi încearcă să îndepărteze concentrarea mediatică de pe conflictul ruso-ucrainean.

De altfel, în cursul ultimelor zile, diverse surse din zona Cernăuţiului au încercat să amplifice gravitatea declaraţiei iniţiale a colonelului, transmiţând către România informaţii potrivit căruia Kevliuk ar fi dispus să plătească cei 1.000 de merceneri cu "un salariu lunar de peste 4.800 de grivne şi un adaos de 25% pentru condiţiile montane. În plus, diverse ajutoare sociale, posibilitatea de a obţine diplome de studii şi avansarea în rang pe baza mijloacelor băneşti din Bugetul de Stat al Ucrainei". Noul set de informaţii nu a putut fi confirmat oficial din nicio sursă.