Braşovul, super-oraşul turistic ferecat cu lăcate. De ce sunt închise permanent unele dintre cele mai frumoase locuri care pot fi vizitate
0
Braşovul este plin de turişti, dar unele obiective sunt închise mai nou din cauza unei legi. După ce turnurile şi bastioanele, o atracţie majoră, au fost ferecate pe timp de iarnă, turiştii nu le pot vizita în continuare.
Turnurile şi bastioanele sunt gestionate de Consiliul Judeţean Braşov, dar în Cartea Funciară aparţin Primăriei. Consiliul Judeţean găsise o soluţie să le preia de la Primărie în administrare şi să le dea Muzeul de Istorie, dar o lege nouă pune lacătul pe uşa obiectivelor turistice. Aceasta spune că o instituţie nu mai poate da spre administrare altei instituţii nimic din patrimoniul său. Cei care suferă sunt turişti. Până la găsirea unei soluţii obiectivele turistice rămân cu lacătul pe uşă.
„Am fost informaţi de către Prefectură cu privire la apariţia unui act normativ prin care o instituţie nu mai poate da în administrare altei instituţii un obiectiv din patrimoniul său. Juriştii Consiliului studiază ce posibilităţi avem pentru a clarifica această problemă patrimonială. Iniţial, noi doream să scoatem aceste obiective din patrimoniul Consiliului Judeţean, iar Primăria să le dea cu drept de administrare CJ Braşov, care să le dea la rândul său în administrarea Muzeului de Istorie. Dacă nu există această posibilitate, probabil va trebui să facem un parteneriat între Consiliul Judeţean, Primăria Braşov şi Muzeul de Istorie, dar în loc să simplificăm lucrurile, mai mult le complicăm”, a declarat Claudiu Coman, reprezentant Consiliul Judeţean Braşov.
Investiţie de 290.000 de euro cu lacătul pe uşă
Turnurile şi bastioanele din Braşov au fost închise toată iarna pe motiv că nu produc suficienţi bani. Nici promovare nu a fost făcut cum trebuie. Consiliul Judeţean a avut o tentativă de a iniţia un circuit al lor cu un bilet unic, dar nu a reuşit să atragă doritori, aşa că a renunţat. Cea mai mare dezamăgire este Primul Muzeu Virtual din România de la Bastionul Postăvarilor în care s-au investit 290.000 de euro. Muzeul a fost inaugurat în 2012, dar chiar şi la trei ani de la deschidere merge în pierdere. Amortizarea investiţiei este de doar 10.280 de lei pe lună, adică 30.000 de euro pe an. Ar fi nevoie de cel puţin 10 ani pentru recuperarea banilor, asta dacă muzeul ar avea cheltuieli zero.
Retrocedare de 13 ani la Bastionul Ţesătorilor
Nici Bastionul Ţesătorilor nu poate fi explotat la adevărata valoare din cauza unei retrocedări care durează de 13 ani. Epopea proprietarului Bastionului Ţesătorilor datează încă de după al doilea război mondial. Atunci statul român a naţionalizat construcţia, a preluat-o practic, dar nu a făcut şi modificările în Cartea Funciară. Proprietar apare Biserica Evanghelică care deţinea Bastionul Ţesătorilor şi înainte de naţionalizare. Cu toate acestea este nevoie de retrocedare deoarece statul român a intrat în posesia obiectivului turistic în timpul comunismului. Administrator al bastionului este Consiliul Judeţean Braşov. Nici Biserica şi nici Consiliului Judeţean nu se încumetă să facă investiţii majore până când situaţia juridică nu se va clarifica. Biserica a decis însă să facă reparaţii de urgenţă pentru ca această clădire de patrimoniu să nu se deterioreze şi mai mult. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este cea care trebuie să rezolve situaţia.
Cetatea Braşovului, de un an cu lacătul pe uşă
Şi Cetăţuia Braşovului este încuiată de aproaăpe un an tot dim cauza problemelor juridice. Primăria a dat în judecată Aro Palace pentru a obţine obiectivul turistic. Cetatea Braşovului este deţinută de compania Aro Palace, al cărei acţionar majoritar este SIF Transilvania. Firma a avut în cetate un restaurant şi o terasă, dar le-a închis în primăvară cu tot cu obiectivul turistic. Motivul a fost unul pur economic. Compania nu are bani să refacă cetatea şi chiar dacă ar avea nu i-ar investi pe motiv că nu i-ar mai recupera niciodată. Cu alte cuvinte Cetatea nu ar fi suficient de profitabilă. Compania ar fi trebuit să investească 2,5 milioane de euro pentru o reabilitare a cetăţii.
Cetatea a fost în patrimoniul ONT din 1982. În 1990 societatea s-a privatizat, iar din ea au rezultat două companii: Postăvaruul SA şi Poiana SA. Compania Postăvarul a intrat în posesia cetăţii alături de alte active, iar din 2000 şi-a schimbat numele în Aro Palace. Documentele arată că cetatea a fost primită gratuit şi că actualul proprietar nu a dat pe ea niciun leu. Acum Primăria vrea să primească înapoi tot gratis, dar procesul poate dura ani întregi.
Se încarcă comentariile...
