FOTO Factură record pentru deszăpezirea Brăilei

Iarna aceasta, autorităţile municipiului au de plătit 5 milioane de lei firmelor care s-au ocupat de deszăpezirea străzilor şi scoaterea mormanelor de zăpadă în afara oraşului. Factura depăşeşte cu mult sumele plătite de obicei pentru aceste operaţiuni. În schimb, costul deszăpezirii drumurilor judeţene se menţine în limite normale, încadrându-se în suma de 2 milioane lei

Factura operaţiunilor de deszăpezire din această iarnă reprezintă un adevărat record pentru Brăila, suma totală pe care o au de plată autorităţile municipale şi judeţene ridicându-se la circa 7 milioane de lei (70 miliarde de lei vechi n.n.). Surprinzător este faptul că grosul acestei sume, adică 5 milioane de lei, trebuie achitat pentru deszăpezirea celor 285 kilometri de străzi din municpiul Brăila, în timp ce factura pentru cei circa 900 km, cât însumează reţeaua de drumuri judeţene, nu depăşeşte 2 milioane de lei.

Primarul Brăilei, Aurel Simionescu, motivează costul foarte mare al operaţiunilor de deszăpezire prin faptul că a fost nevoit să care foarte multă zăpadă în afara oraşului. „Pe lângă curăţarea propriu-zisă a străzilor, a trebuit să încărcăm în camioane zăpada acumulată în intersecţii, staţii de autobuz, parcări sau pe aleile mai înguste dintre blocuri şi să o transportăm în depozite amenajate temporar la marginea municipiului. În total, s-au cărat 200.000 metri cubi de zăpadă, deci o cantitate importantă”, ne-a declarat edilul-şef al Brăilei.

În ultimii ani, costul operaţiunilor de deszăpezire din municipiul Brăila s-au situat în jurul valorii de 2 milioane de lei. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, în 2012 sau 2013. O factură mai mare s-a înregistrat în iarna anului 2011, când Primăria a avut de plătit circa 3 milioane de lei firmelor care s-au ocupat de deszăpezirea străzilor din municipiu. Anul acesta, însă, factura de 5 milioane de lei depăşeşte cu mult bugetul alocat în mod normal pentru genul acesta de operaţiuni. "Cantitatea de zăpadă a fost cea mai mare de când mă ocup de administraţie, deci din ultimii 20 de ani. Problema nu ţine neapărat de cât a nins ci de faptul că a nins foarte mult într-o perioadă scurtă, acumulându-se foarte multă zăpadă", este motivaţia oferită de edilul-şef al Brăilei pentru costurile exagerate din această iarnă.

Factură uriaşă, eficienţă scăzută

Pentru locuitorii Brăilei, factura de 5 milioane de lei pare foarte mare, în contextul în care, în zilele cu ninsori abundente, au existat numeroase reclamaţii legate de felul în care au acţionat utilajele. Astfel, în timp ce pe străzile principale ale oraşului s-a patrulat non-stop cu utilaje cu lamă, astfel încât traficul rutier s-a putut derula în condiţii relativ normale, pe străzile secundare s-a acţionat cu mare întârziere. Pe multe străzi din cartierele periferice nu se intrase cu utilaje nici după o săptămână de la încetarea ninsorilor, spre nemulţumirea locatarilor.

La Brăila, Primăria a încredinţat, de mai mulţi ani, contractul pentru deszăpezirea străzilor celor trei firme care se ocupă cu salubrizarea oraşului - „Eco”, „Braicata” şi RER. Când volumul de zăpadă este consistent, operatorii de salubritate închiriază utilaje de la terţe firme, pentru a putea face faţă nivelului de solicitare. În acest context, foarte multe firme au avut de „mâncat” o pâine de pe urma ninsorilor abundente din iarna actuală. Dar, date fiind nemulţumirile populaţiei faţă de felul cum s-a acţionat, primarul Simionescu spune că s-a ţinut o evidenţă strictă a traseelor parcurse de fiecare utilaj în parte şi că acolo unde au existat deficienţe se vor aplica penalităţi.

În ceea ce priveşte costul mult mai mic al deszăpezirii drumurilor judeţene, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a precizat că a ţinut lucrurile sub control, astfel încât să nu se încarce factura mai mult decât trebuie. „Am stat unde trebuia să stau, am constatat ce trebuia să constatăm şi s-a facturat ce trebuia facturat. Noi am acceptat la plată ceea ce am considerat că s-a acţionat. Am fost şi mai orientaţi puţin şi nu ne-am repezit să cărăm toată zăpada, cu toate că erau grămezi de 6-7 metri. Am sesizat care este curba temperaturilor, am analizat şi am intervenit numai când a fost nevoie”, a declarat Stancu în cadrul unei conferinţe de presă. Nu e mai puţin adevărat, însă, că, în numele economiei invocate de şeful CJ Brăila, pe unele drumuri judeţene s-a îndepărtat zăpada de pe un singur sens de mers, astfel că traficul auto s-a desfăşurat cu mare dificultate mult timp după încetarea ninsorilor, până când zăpada s-a topit în mod natural.