112 ani de la naşterea lui Birlic, actorul sinonim cu comedia. A fost refuzat la Conservator de şapte ori pe motiv că era peltic

Pe 24 ianuarie se împlinesc 112 ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari comendianţi români. În istoria teatrului românesc, numele lui Grigore Vasiliu Birlic va rămâne sinonim cu comedia şi cu celebrele personaje caragialiene puse în scenă. Actorul de geniu a dat de şapte ori la Conservator până a fost admis.

Francezii l-au avut pe Louis de Funes, iar englezii pe Charlie Chaplin. Pentru români, numele sinonim cu comedia rămâne Grigore Vasiliu Birlic. În spatele actorului genial care a stârnit nenumărate ropote de râs, în urma prestaţiilor de excepţie de pe scenă sau micul ecran, se ascunde o poveste despre ambiţie. Birlic nu a avut înfăţişare de actor şi nici nu i-a surâs norocul atunci când s-a îndreptat către o carieră artistică. A reuşit însă cu perseverenţă şi multă muncă.

Grigore Vasiliu nu s-a visat în copilărie star de cinema, ci clovn la circ. S-a născut pe 24 ianuarie 1905, la Fălticeni, în familia unui negustor. A vrut să se facă clovn la circ. Părinţii l-au îndemnat însă să înveţe pentru a face o carieră. A urmat cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, făcând parte din prima promoţie a liceului. A fost comediantul clasei, stârnind des amuzamentul colegilor prin poznele făcute.

”Despre Grigore Vasiliu Birlic se putea bănui ce va ajunge în viaţă: actor de mare talent. O simplă grimasă în liniştea deplină a orei, şi toată clasa izbucnea în hohote de râs, dând peste cap lecţia... Observaţiile pe care le primea erau făcute cu înţelegere. Profesorii aveau intuiţie, îl şi vedeau pe marile scene, în roluri ce puteau face epocă. Uneori, Birlic ajungea pe mâna directorului George Stino, care-l făcea „săcătură”. Voia să-i dea câteva vergi, dar făptaşul se băga sub masă”, scrie în cartea ”Oraşul Muzelor” scriitorul Eugen Dumitriu.

Împiedicat de părinţi să dea la Teatru 

Deşi era atras de scenă, Birlic a fost împiedicat, iniţial, de familie să urmeze această carieră. Pentru că tatăl său considera meseria de actor drept una neserioasă, Grigore Vasiliu s-a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuţi. În timp ce îşi pregătea licenţa în Drept, tânărul a făcut figuraţie la Teatrul Naţional din Cernăuţi pentru a-şi câştiga traiul. Accentul său peltic a stârnit ropote de aplauze la Teatrul din Cernăuţi. După absolvirea Facultăţii de Drept, Grigore Vasiliu s-a angajat la Teatrul Naţional din Cernăuţi, unde a câştigat simpatia publicului. 

Respins de  şapte ori la Conservator

Actorul şi-a încercat mulţi ani la rând norocul la Conservatorul din Cernăuţi. A dat examen şapte ani la rând până a fost, în sfârşit, admis. De şase ori a fost respins din cauza defectului de vorbire. „Eram peltic şi scuipam când vorbeam”, povestea Birlic despre motivul pentru care n-a fost admis la Conservator. Ambiţios, viitorul actor de excepţie nu s-a lăsat până nu a intrat în rândurile studenţilor. Admis într-un final la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuţi, în 1933 s-a mutat la Conservatorul din Bucureşti.

Grigore Vasiliu a urcat pe scena Teatrului Vesel şi s-a remarcat în roluri din comedii. Aici va primi rolul principal în comedia bulevardieră franţuzească ”Birlic”. A interpretat rolul funcţionarului Perjoiu. Comedia s-a bucurat de un succes uriaş, iar actorul şi-a căpătat porecla de Birlic după numele piesei. În cariera sa de succes care a urmat numele i-a rămas Birlic sau Grigore Vasiliu-Birlic. 

”Avea un fizic împotriva tuturor canoanelor profesionale. Era un om mărunţel, insignifiant, cu o figură caricaturală. Iar în mijlocul acestei feţe ilare se aflau doi ochi de o infinită tristeţe, doi ochi de câine bătut. Acest contrast crea un soi de tensiune care era însăşi esenţa artei lui. El juca precum un echilibrist care merge pe-o sârmă, atent să ţină această cumpănă fragilă între tragic şi comic. (...) Lawrence Olivier spunea că actorul sculptează în zăpadă... Aşa s-a întâmplat şi cu Birlic: şi-a sculptat în zăpadă marile roluri. El a fost în primul rând actor de teatru”, spunea Radu Beligan despre Birlic.

A fost Crăcănel şi Rică Venturiano

Birlic a interpretat, de-alungul carierei sale nu mai puţin de 13 personaje din opera lui Caragiale. Majoritatea pieselor lui Caragiale în care a fost distribuit Birlic au fost jucate pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în regia lui Sică Alexandrescu. Aici a fost, pe rând, Crăcănel şi Candidatul în ”D-ale carnavalului”, Spiridon şi Rică Venturiano în ”O noapte furtunoasă”, Brânzovenescu şi Dandanache în ”O scrisoare pierdută”, Coana Efimiţa în ”Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, Lefter Popescu în ”Două loturi”, Costăchel Gudurău în ”Telegrame”. 

A jucat roluri celebre în filme precum Lefter Popescu din ''Două lozuri'', Crăcănel din ''D'ale carnavalului'', Costăchel Gudurău din ''Telegrame'', Spirache Necşulescu din ''Titanic vals'', Jupân Canciano din ''Bădăranii'', Brânzovenescu din piesa ''O scrisoare pierdută".

Actorul a primit în 1953 titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne ''pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă''. În 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I ''pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice''. În 1970, bolnav fiind, Birlic a cerut să mai joace o dată rolul din piesa care i-a dat numele. Cu puţin timp înainte să moară a urcat pentru ultima dată pe scenă interpretând rolul din ”Birlic” în piesa regizată chiar de el. S-a stins din viaţă pe 14 februarie 1970, la Bucureşti.