Rămăşiţele pământeşti ale unui luptător anticomunist din Apuseni, reînhumate după aproape 69 de ani de la crima Securităţii
0
Rămăşiţele pământeşti ale luptătorului anticomunist Ioan Andreşel, împuşcat de Securitate în vara lui 1950, în Munţii Apuseni, au fost reînhumate sâmbătă, 23 martie, în cimitirul ortodox din comuna Bistra.
Evenimentul a avut loc după 1 an şi jumătate de la descoperirea osemintelor îngropate într-un loc izolat, la peste 1200 de metri altitudine. Acţiunea din septembrie 2017 a fost organizată de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi s-a desfăşurată la peste 11 kilometri de centrul satului Bistra, în zona ”Poarta între Căi”, arheologii descoperind la o adâncime de circa 70 de centimetri rămăşiţele lui Ioan Andreşel, executat în 16 august 1950. Locul mormântului a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori care au fost transportaţi de-a lungul timpului în teren. Circa 50 de persoane, printre care şi nepoţi şi strănepoţi ai lui Ioan Andreşel, au fost prezente la slujba de înmormântare desfăşurată sâmbătă, după aproape 69 de ani de la momentul crimei din 1950.
”A fost omorât de comunişti pentru că i-a ajutat pe partizanii din grupul Dabija. S-a spus că a tăiat câteva animale şi le-a dus carne ca să aibă cu ce să trăiască. Părinţii mi-au spus că a fost un om deştept şi bun şi că i-a urât foarte mult pe comunişti ”, a spus unul dintre nepoţii acestuia. Acesta mai susţine că familia Andreşel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie ţărănească, multe animale şi o suprafaţă mare de teren, formată din pământ arabil, păşune şi pădure.
Sursa foto: Gheorghe Petrov (IICCMER)
”Gospodăria principală a familiei era în centrul comunei Bistra. Mai exista o stână pe munte, unde pe timpul verii erau duse şi ţinute vacile şi oile. La acest refugiu sezonier a fost prins Ioan Andreşel de către securişti. Mai avea în comună un magazin, o cârciumă şi un depozit de lemne, fiind una dintre familiile înstărite ale localităţii. Pentru asta a fost catalogat chiabur de către comnişti, aresatat şi omorât ca exemplu pentru alţii”, a completat ruda acestuia. La ceremonia desfăşurată sâmbătă au fost prezenţi şi trei membrii ai echipei IICCMER care a realizat acţiunea de deshumare din septembrie 2017: Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu şi Paul Scrobotă.
Represaliile Securităţii după lichidarea partizanilor
Ioan Andreşel avea 73 de ani la momentul la care şi-a găsit sfârşitul sub gloanţele miliţienilor şi securiştilor. În 1950, rezistenţa anti-comunistă din Munţii Apuseni era aproape lichidată de către comunişti. Securitatea a trecut la represalii împotriva celor care i-ar fi ajutat pe partizani, un motiv întemeiat de a scăpa de ultimele elemente care se opuneau regimului. Ioan Andreşel era unul dintre aceste elemente, fiind perceput ca un lider al comunităţii din Bistra. După instaurarea regimului comunist, autorităţile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor. Era una dintre vocile care se opuneau colectivizării, acesta îndemnând oamenii din sat, de mai multe ori, să nu fie de acord cu predarea bunurilor către gospodăria agricolă colectivă.
Sursa foto: Gheorghe Petrov (IICCMER)
Prin urmare, a fost organizată o acţiune represivă de intimidare şi constrângere a populaţiei din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni şi cu miliţieni de la Posturile de Miliţie Bistra şi Câmpeni, au reţinut şi transportat la sediul Securităţii din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi şi suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu toţii anchetaţi şi ameninţaţi, fără a li se lua însă declaraţii scrise. În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi, şi anume Andreşel Ioan, Pom Traian şi Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reţinuţi la Câmpeni.
IOan Andreşel împreună cu soţia şi fiica
Măsurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei să fie imediat executaţi în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineaţa zilei de 16 august 1950, Pom Traian şi Trifa Iosif au fost aduşi de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportaţi pe jos şi executaţi prin împuşcare, în locuri diferite. După execuţia acestora, în aceeaşi zi, înainte de orele amiezii, Andreşel Ioan a fost căutat şi ridicat de la locuinţa ce o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele. Conform mărturiilor unor localnici, Andreşel a fost maltratat şi apoi transportat pe o distanţă de circa 1,5 km până la locul cunoscut sub denumirea de ”Poarta între Căi”, unde a fost executat prin împuşcare. Cadavrul lui Andreşel Ioan precum şi trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuţie, fiind îngropate a doua zi, în 17 august.
Groapa din Apuseni unde au fost descoperite rămăşiţele ”chiaburului”
Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forţa rude ale partizanilor Selagea şi Ihuţ, precum şi alţi oameni mai înstăriţi din Bistra, care fuseseră anchetaţi la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să păţească”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaştere. La mormântul lui Ioan Andreşel a fost pusă o cruce de lemn prin anul 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare şi ginerele său s-a eliberat din penitenciar, după ce a executat opt ani de muncă silnică. Decesul lui Andreşel Ioan a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care s-a eliberat şi certificatul de deces.
Se încarcă comentariile...
