Movila funerară veche de 5.000 de ani din Apuseni. Ce descoperiri spectaculoase au făcut arheologii FOTO
0Un mormânt vechi de circa 5.000 de ani a fost descoperit în Munţii Apuseni în urma unor activităţi derulate de arheologi din patru ţări în perioada mai - iunie 2022.
Activitatea s-a derulat în cadrul unui parteneriat iniţiat în 2019, dar suspendat în perioada pandemiei, între Muzeul Unirii din Alba Iulia, Hamilton College (SUA) şi McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie) într-un şantier arheologic de origine funerară din Munţii Apuseni, pe teritoriul comunei Râmeţ.
”S-a lucrat intens, timp de două luni, cu rezultate mai mult decât importante, spectaculoase chiar. Mormântul central este un mormânt colectiv. Doi indivizi au fost cel puţin îngropaţi în acest mormânt, şi nu în poziţia anatomică. Oasele sunt aranjate, ceea ce ar putea indica că au fost aduşi dintr-un alt punct şi reînhumaţi aici”, a declarat arheologul Horia Ciugudean, coordonator al proiectului. Rezultatele cercetării movilei sugerează o locuire intensă în zona Munţilor Apuseni acum aproape 5.000 de ani, din Eneolitic şi Epoca Bronzului.
Movila funerară cercetată are două orizonturi de utilizare, unul, cel mai vechi, cu morminte de înhumaţie datând de la începutul Epocii Bronzului, iar a doua, cu morminte de incineraţie, urne sau gropi cu oase calcinate, vase sparte ritualic şi bulgări de calcar, datând de la mijlocul Epocii Bronzului, cultura Wietenberg, o cultură caracteristică Transilvaniei (2200 – 1600 î. Hr.).
Potrivit arheologului, ceea ce se remarcă în cazul movilei funerare de la Râmeţ este faptul că aceşti purtători ai civilizaţiei Wietenberg au ales să-şi aşeze morţii într-o movilă existentă, aparţinând unei populaţii mai vechi. Urmează ca până în iarnă să fie efectuată, în SUA, datarea cu radiocarbon a acestor oseminte. El a adăugat că urmează ca cercetările mai precise de laborator să stabilească dacă oasele respective au fost expuse la factorii atmosferici şi abia apoi înhumate.
Foto: Muzeul Unirii
”Exista o locuire intensă în zonă, legată probabil de creşterea animalelor, dar şi de comerţ pe un drum străvechi care lega Valea Mureşului de Valea Arieşului, pe un traseu care se suprapune destul de bine cu cel al Transalpinei de Apuseni. Se propune conservarea în situ, pentru ca descoperirile să poată fi vizitate de turişti.
Osemintele descoperite în campania din 2022. Foto: Muzeul Unirii
Horia Ciugudean a dezvăluit şi rezultatele cercetărilor, în cazul mormântului descoperit în urmă cu trei ani. ”Pentru mormântul săpat în 2019, după ce a fost dusă o probă în laborator, avem o dată precisă, este undeva la o vechime totală de 4.600 de ani - 4.700 de ani, deci din circa 2.600 - 2.500 î.Hr. O vechime apreciabilă, dar considerăm noi că nu face parte din cele mai vechi morminte de aici. Este probabil ca mormântul descoperit în acest an, unul colectiv, să fie mai vechi decât acesta, probabil cu 200 de ani chiar, şi să urcăm începuturile acestui monument funerar către anul 2.900 - 3.000 î.Hr. Populaţia preistorică din zona munţilor Apuseni, din zona Râmeţ, poate fi cu siguranţă atestată ca având o vechime de 5 milenii”, a mai declarat arheologul din Alba Iulia.
Cercetarea completă a sitului este departe de a fi încheiată. În cele două campanii derulate a fost cercetat doar jumătate din sit-ul arheologic de la Râmeţ. Şantierul arheologic se află la câteva sute de metri de drumul judeţdean denumit Translapina de Apuseni. Autorităţile au propus conservarea ”in situ” pentru ca să poată fi vizitat de turişti.