Interviu VIDEO Mario Cospito, ambasadorul Italiei la Bucureşti: „România merită să intre în Schengen“

Modelul economic italian bazat pe întreprinderile mici poate fi viitorul României, spune Cospito. „Anul 2011 va fi anul Italiei în România“ afirmă ambasadorul Cospito. Italia aniversează 150 de ani de la unificare şi va marca acest lucru printr-un amplu program de evenimente culturale, sociale, academice şi politice.

Preşedintele statului italian, Giorgio Napolitano, va vizita România în septembrie, iar premierul Silvio Berlusconi este aşteptat la Bucureşti în luna mai. Interesul Italiei pentru România are la bază şi o relaţie economică cu totul specială.

Italia este al doilea partener economic al României, după Germania, dar primul în ceea ce priveşte numărul investitorilor. Peste 30.000 de firme italiene sunt înregistrate în România. Acestea angajează 800.000 de oameni şi produc aproape 10% din PIB-ul României.

Ovidiu Nahoi: Franţa şi Germania sunt împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Care este poziţia Italiei?

Italia sprijină România în această acţiune de a intra în spaţiul Schengen. Întotdeauna am spus că singurul criteriu pe care Uniunea Europeană trebuie să-l aibă în vedere în legătură cu România şi Bulgaria constă în aspectele tehnice ale intrării în spaţiul Schengen. Aşa că susţinem în continuare România şi Bulgaria pentru că noi credem că România şi Bulgaria merită să intre în Schengen. Noi considerăm că România a îndeplinit criteriile tehnice. Aceasta este poziţia Italiei.

Ion M. Ioniţă: Care va fi punctul de vedere al Italiei la viitorul Consiliu European când se va discuta problema Schengen?

O decizie în această chestiune trebuie să fie luată în unanimitate. Vom încerca să vedem dacă este posibil să ajutăm România, dar, ţinând cont că decizia va trebui să fie unanimă, cred că România va trebui să convingă Franţa, Germania şi alte state că a făcut tot ceea ce este necesar pentru a intra în spaţiul Schengen. Dacă Italia poate face ceva pentru a ajuta România, atunci suntem gata să o facem, aşa cum Italia a făcut-o întotdeauna când a fost vorba despre România.

O.N.: Care sunt acum cele mai vulnerabile frontiere ale spaţiului Schengen?

Din punct de vedere al emigraţiei ilegale. Sunt două frontiere foarte vulnerabile pentru Europa. Una este frontiera sudică, cea mediteraneeană, cealaltă este frontiera estică. Mă refer la frontiera cu Rusia, Ucraina, Moldova şi Turcia. Dar nu din cauza emigraţiei ilegale care ar veni din aceste ţări, ci din cauza trendului privind emigraţia ilegală. Mă refer la rutele de emigraţie ilegală care trec prin Turcia şi cu mai puţină intensitate prin Ucraina, Moldova şi Rusia. De asemenea, frontiera maritimă din sud este foarte sensibilă, mai ales în aceste momente.

I.M.I.: Aveţi abordări diferite în privinţa României şi Bulgariei în ceea ce priveşte intrarea în Schengen?

Nu ştiu în ce stadiu se află Bulgaria cu pregătirile tehnice. Italia sprijină ambele state în aspiraţiile lor de intrare în zona Schenegen.

O.N.: La Consilul European din februarie, Germania, sprijinită de Franţa, a lansat o propunere privind un pact de competitivitate în zona euro. Care este poziţia Italiei în această privinţă?

Italia este interesată direct în luarea acestor măsuri. Ministrul italian al Economiei şi Finanţelor, Giulio Tremonti, a propus câteva măsuri în acest pachet, unele au fost aprobate, altele sunt în acest moment în discuţie. Noi credem că Europa trebuie să rămână unită şi din punct de vedere economic în aceste momente extrem de importante. Avem ţări care se află în dificultate în ceea ce priveşte bugetul şi cheltuielile publice. Trebuie să vedem cum putem ajuta zona euro, cum poate Europa să ajute aceste ţări să depăşească dificultăţile pe care le au. Desigur, Germania are punctul ei de vedere şi trebuie să-l luăm în consideraţie pentru că Germania este cea mai importantă putere economică pe care o avem în Europa, dar Italia are contribuţia ei la această dezbatere.

I.M.I.: Vorbind despre acest pact de competitivitate, comentatorii spun că  Uniuniunea Europeană va fi în viitor o uniune în care Germania stabileşte regulile.

Cred că şi Italia va juca  un rol important. Germania este partenerul cel mai important din punct de vedere economic şi financiar, dar noi vrem să participăm la o decizie consensuală în acest domeniu. În acest moment, personal, nu văd o implicare germană prea puternică. Vocea Germaniei este importantă şi pentru că vedem performanţele Germaniei. De ce să nu o  ascultăm? Dacă putem să transferăm  măcar o parte din creşterea economică a Germaniei în Italia, Franţa, în Spania, de ce să nu luăm în considerare o asemenea oportunitate? Dar nu văd o foarte puternică influenţă germană în deciziile despre care se vorbeşte pentru că vocile Italiei, Franţei, Spaniei sunt de asemenea foarte importante.

"Noi considerăm că România a îndeplinit criteriile tehnice pentru a intra în zona Schengen. Aceasta este poziţia Italiei. "

Firmele italiene, 10% din PIB

Ambasadorul Italiei, Mario Cospito: „Sunt încrezător că premierul Silvio Berlusconi va veni în mai la Bucureşti“  Fotografii: Marian Iliescu

Uneori uităm că Italia este al doilea partener comercial al României, după Germania. Dar suntem pe primul loc în ceea ce priveşte numărul investitorilor. În acest moment, sunt înregistrate în România  30.000 de firme italiene.

Numărul întreprinderilor mici şi mijlocii este foarte important, deoarece eu cred că acesta este viitorul economic al României. Dacă vrei dezvoltare industrială, trebuie să te concentrezi asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. Estimăm că întreprinderile mici şi mijlocii italiene angajează 800.000 de români. Iar proporţia în PIB-ul României este între 8 şi 10%.

„Preşedintele Napolitano şi premierul Berlusconi, aşteptaţi la Bucureşti"

I.M.I.: Am înţeles că intenţionaţi să faceţi din 2011 un an italian în România.

Da, sărbătorim în 2011, 150 de ani de la Unificarea Italiei. Ambasada are un program foarte interesant care cuprinde evenimente culturale, sociale, politice, academice şi istorice nu numai în Bucureşti, dar şi peste tot în România. Dar va fi un an italian în România şi din alte raţiuni. Vom avea două momente politice importante. Unul este deja stabilit, este vizita de stat a preşedintelui Italiei, Giorgio Napolitano, care va fi la Bucureşti pe 15 şi pe 16 septembrie. Lucrăm şi pentru summitul interguvernamental care va fi găzduit la Bucureşti în mai. Sigur, există probleme interne şi în Italia, şi în România, de aceea acest summit va avea loc puţin mai târziu decât se crezuse, dar sunt încrezător că premierul Silvio Berlusconi va veni în mai la Bucureşti împreună cu câţiva miniştri pentru a se întâlni cu premierul român şi cu miniştrii săi. Amintesc că preşedintele Camerei Deputaţilor,
Gianfranco Fini, a vizitat în noiembrie Bucureştiul. Deci, în mai puţin de zece luni, primele trei personalităţi ale Italiei, mai puţin preşedintele Senatului, care va veni poate şi el în viitor, au vizitat sau vor vizita România. Este un semnal clar al importanţei României pentru Italia şi a Italiei pentru România, desigur.

O.N.: Care sunt raţiunile practice ale acestor vizite?

Sunt multe. Întărirea dialogului politic, avem deja un parteneriat strategic. Premierul Berlusconi va veni să întărească acest dialog. Putem lucra mult mai mult împreună la nivel european în domenii importante cum ar fi perspectivele financiare ale Europei, politica agricolă, strategia Dunării, strategia pentru Sud-Estul Europei sau pentru regiunea mediteraneeană. Chiar dacă Mediterana este „marea noastră", România nu este departe. Marea Neagră este o parte a zonei Mediteranei.

Reforma statului, modelul Italian

În prezent, în Italia este în curs de aprobare o nouă lege care dă mai multă autonomie fiscală, mai multe puteri municipalităţilor şi regiunilor. În Italia, avem municipalităţi, provincii şi regiuni. Din punct de vedere fiscal, municipalităţile şi regiunile sunt cele mai importante. Există o tendinţă de a muta competenţele relevante ale statului către autorităţile locale. Şi cred că este un lucru bun, deoarece nevoile unor anumite părţi ale teritoriului pot fi astfel mai bine satisfăcute. Sigur, sunt anumite chestiuni legate de identitatea minorităţilor care trebuie recunoscute. Dacă găseşti un model bun care sprijină nevoile minorităţilor, cred că acest model poate funcţiona chiar şi în statele centralizate.

Noi am stabilit primele regiuni în anii '70, sunt 40 de ani de atunci,  şi au funcţionat foarte bine. Acum aceste regiuni sunt capabile să preia anumite puteri ale statului şi vom vedea ce vor face. Dar au deja multă putere. De pildă, sistemul de sănătate este condus de regiuni. Statul nu face altceva decât să contribuie cu bani. Sunt regiuni în Italia unde sistemul de sănătate este un model, nu numai pentru Italia, dar şi la nivel mondial. Preşedintele Statelor Unite, Barak Obama a luat ca model pentru reformele sistemului de sănătate, sistemul care funcţionează în Toscana. Românii care trăiesc în Italia au fost întrebaţi care este lucrul cel mai bun pe care l-au întâlnit aici şi 88% au răspuns că este sistemul naţional de sănătate. Chiar şi pentru străinii care trăiesc în Italia funcţionează. Dealtfel, mulţi medici şi asistente din România lucrează în acest sistem şi le suntem recunoscători, sunt foarte importanţi pentru că fac ca sistemul să funcţioneze.

„Dacă Libia închide robinetul, Italia se sufocă"

O.N.: Italia are numeroase legături cu statele din Africa de Nord. Care vor fi efectele revoltelor din această zonă ?

Sunt foarte îngrijorat de ce se întâmplă în Libia. Mă gândesc mai ales la cei care au murit zilele acestea şi la familiile lor. Sper ca situaţia să se rezolve în cel mai bun mod şi ca această tragedie umană să poată înceta cât  mai curând.Cred că nu numai pentru Italia, dar şi pentru Europa, ceea ce se întâmplă reprezintă momente cruciale. Unii compară acest moment cu 1989 când regimurile comuniste din Europa de est au căzut unul după altul. Italia a spus mereu că zona Mediteranei este foarte importantă. România este o ţară latină şi dumneavoastră ştiţi cum denumeau romanii Marea Mediterană: „Mare Nostrum". Italia este primul partener economic al Libiei. Evenimentele de aici sunt importante pentru mai multe motive. Urmărim tendinţele democratice din aceste ţări şi sperăm că ele vor prevala la final. Dar vreau să subliniez câteva aspecte. Primul este legat de posibilele presiuni emigraţioniste care pot apărea. Nu pentru că suntem împotriva emigraţiei din aceste ţări, dar pentru că ne temem că va trebui să facem faţă unui număr mare de persoane într-o perioadă scurtă de timp.

I.M.I.: Ce altceva vă mai îngrijorează?

Vreau să subliniez, pentru Italia, 46% din necesarul energetic vine din Algeria şi din Libia. Dacă mâine Algeria şi Libia ar închide robinetul de gaz şi de petrol, Italia  ar fi sufocată. Este îngrijorător pentru noi. Dar putem spune că Europa a făcut şi greşeli în sensul diversificării surselor de aprovizionare cu energie. Ţările Uniunii Europene şi statele din Nordul Africii pot avea o politică de vecinătate de succes dacă reuşim să facem transferul de bani şi de tehnologie către aceste ţări.

O.N.: Poate şi un transfer de democraţie?

Da. Dar unul dintre miniştrii cu care am lucrat mulţi ani spunea că, dacă am fi luat decizii economice şi financiare numai pe baza criteriilor privind caracterul democratic al interlocutorilor noştri, atunci ar fi trebuit să facem afaceri numai cu Norvegia. Uneori trebuie să fim realişti şi să încercăm să stabilim relaţii şi cu ţări non-democratice. Cred că dezvoltarea economică poate fi unul dintre factorii care pot favoriza democraţia.

"Unii compară acest moment cu 1989 când regimurile comuniste din Europa de est au căzut unul după altul."