Specialiştii arată care sunt Cocktailurile nefericite dintre alimente şi medicamente

"Nu beau, pentru că iau medicamente" este lecţia învăţată de cei mai mulţi dintre pacienţi. Dar, dintre alimente, oare numai alcoolul este contraindicat în combinaţie cu tratamentele

"Nu beau, pentru că iau medicamente" este lecţia învăţată de cei mai mulţi dintre pacienţi. Dar, dintre alimente, oare numai alcoolul este contraindicat în combinaţie cu tratamentele medicamentoase?

"Ce pot să mănânc şi ce nu dacă iau medicamente?" Este întrebarea pe care mulţi pacienţi o pun medicului atunci când le este prescris un tratament. Interferenţele dintre alimente şi medicamente sunt extrem de multe, astfel încât specialiştilor le este dificil să stabilească reguli generale.

Mai multe informaţii legate de combinarea anumitor alimente sau a alcoolului cu medicamentele ne-a oferit prof. dr. Ion Fulga, medic primar boli interne şi farmacologie clinică, şeful Catedrei de Farmacologie şi Farmacoterapie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti.

În interacţiunea dintre medicamente şi alimente intervin proprietăţile fizico-chimice ale moleculelor de medicament, cantitatea şi componenţa alimentaţiei, ordinea în care sunt ingerate medicamentele şi alimentele, dar şi intervalele de timp dintre acestea. Alimentele reduc spre exemplu absorbţia anumitor medicamente (rifampicina, oxacilina, ampicilina, furosemidul etc.), în vreme ce în cazul altor medicamente efectul este invers, de creştere a absorbţiei.

Spre exemplu, apa ingerată odată cu medicamentele poate grăbi şi creşte absorbţia intestinală a acestora. Apa ajută la dezagregarea şi dizolvarea formelor farmaceutice solide şi creşte viteza de golire a stomacului.

Evitaţi combinaţia de lapte şi antibiotice

Unele antibiotice (în special tetraciclinele) nu este bine să fie combinate cu laptele sau cu diverse produse lactate. "În combinaţie cu ionii unor metale cum ar fi calciul, magneziul, aluminul, fierul, aceste tetracicline formează chelaţi neabsorbabili care le scad eficacitatea.

Nu este bine să se combine tetraciclinele cu iaurt, lapte, brânză, cu medicamente antiacide, cu produse pe bază de fier. Dacă este neapărat nevoie să se administreze ambele preparate (şi medicamentul, şi alimentul) este bine să se facă o pauză de două ore între prize", explică prof. dr. Ion Fulga.

Este bine de ştiut că tetraciclinele produc iritaţie gastrică, iar laptele şi antiacidele combat această iritaţie, aşa că se pot consuma fără probleme, însă fără a fi administrate împreună. În plus, tetraciclinele produc dismicrobisme intestinale, distrug flora saprofită a intestinului. Aceşti microbi saprofiţi din intestin se găsesc în iaurt.

De aceea este chiar recomandat să se consume iaurt în timpul unui tratament cu tetraciclină, susţine specialistul în farmacologie, însă nu acelaşi timp cu capsulele, ci la un interval de aproximativ două ore după administrarea medicamentului.

Penicilinele, răpuse de alcool

În cazul combinaţiei dintre medicamente şi alcool, reacţiile adverse ce pot rezulta sunt extrem de complexe. "O problemă o reprezintă faptul că alcoolul inactivează unele medicamente, spre exemplu penicilinele. Există foarte multe peniciline.

Luate cu alcool, acestea devin ineficiente şi nu mai tratează boala", explică prof. Fulga. Pe piaţă există foarte multe peniciline (nu numai cele care se pot cumpăra sub această denumire). Mai precis, alcoolul interferează cu penicilina G, penicilina V, ampicilina, amoxicilina, oxacilina, dicloxacilina, cloxacilina şi nu generează probleme la antibioticele care nu fac parte din categoria penicilinelor precum tetraciclinele, cloranfenicolul, eritromicina, gentamicina, kanamicina etc.

Pe de altă parte, alcoolul potenţează efectul sedativ, aşa că nu trebuie asociat cu niciun medicament care are efect sedativ, asta însemnând somnifere, tranchilizante, sedative, antiepileptice, antidepresive. În cazul unui consum mare de alcool există chiar şi riscul apariţiei unor complicaţii respiratorii şi chiar comă.

Pe piaţă există foarte multe medicamente cu efect sedativ, nu numai cele pe care le numim sedative. Spre exemplu, şi unele antihipertensive au efect sedativ. "Există medicamente care se folosesc în scop sedativ - fenobarbital, diazepam, clonazepam, metazepam etc. şi există medicamente care se folosesc în cu totul alte scopuri, dar care au şi efect sedativ asociat scopului terapeutic. În toate cazurile, efectul sedativ este potenţat, exagerat de alcool", mai explică specialistul.