Senatul a aprobat legea care ajută doar nevoiaşii de la sate. ONG-urile care acordă servicii sociale în oraşe nu vor mai primi bani

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege privind subvenţionarea din fonduri publice a organizaţiilor neguvernamentale care oferă servicii sociale, urmând să primească subvenţii de la stat doar asociaţiile care prestează servicii sociale în comunităţile rurale. Aceeaşi legea prevede ca ong-urile să primească subvenţii de la stat doar în primii trei ani de activitate şi doar în cuantum de 50%.

Pentru a fi aprobată, legea trebuie votată şi de Camera Deputaţilor, aceasta fiind Camera decizională.

Proiectul de lege propus de Guvern elimină finanţarea totală, astfel că plafonul maxim pentru care pot fi subvenţionate proiectele organizaţiilor este de maxim 50%. Organizaţiile pot primi de la bugetul central 50% din costurile pentru cheltuielile salariale pentru personalul de specialitate sau pot  cere subvenţii de la bugetul local pentru alte cheltuieli, însă nu pot primi finanţări din ambele surse. Până acum, legea asistenţei sociale prevedea acordarea de subvenţii organizaţiilor neguvernamentale pentru servicii sociale doar din bugetul administraţiei centrale, iar proiectele aprobate erau finanţate în totalitate.

Principalele critici aduse legii privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale

Mai multe federaţii de organizaţii neguvernamentale au criticat dur proiectul de lege al Guvernului, aprobat astăzi de Senat arătând că acordarea de subvenţii asociaţiilor neguvernamentale doar pe o perioadă de trei ani de la înfiinţare este ilogică, având în vedere că organizaţiile neguvernamentale nu sunt gândite ca afaceri, astfel încât să obţină profit după o perioadă de timp. De asemenea, aceştia au contestat prevederea ca doar organizaţiile din comunităţile rurale să primească aceste subvenţii, fiind nedumeriţi în legătură cu ce se întâmplă cu organizaţiile din zona urbană care primeau până acum subvenţii.

„Serviciile sociale nu fac obiectul unei societăţi comerciale, deservesc numai persoane cu nevoi sociale, ele nu sunt gestionate în aşa fel încât după o anumită perioadă de timp să devină profitabile sau să se auto-susţină”, a arătat Ionuţ Sibian, directorul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

O altă critică adusă de ONG-uri proiectului de lege adoptat de Senat este aceea că plasarea în ograda administraţiei locale a responsabilităţii finanţării serviciilor sociale ar putea fi o „contramăsură”, întrucât este cunoscut că administraţiile locale nu alocă deloc sau alocă sume foarte mici finanţării acestor servicii.

Propunerile organizaţiilor non-guvernamentale

Organizaţiile non-guvernamentale cer Parlamentului ca, în cazul în care îşi doresc să treacă legea privin acordarea de subvenţii asociaţiilor să prevadă mecanisme obligatorii de alocare de fonduri în bugetele autorităţilor locale pentru subvenţii acordate acestora.

Ei cer, de asemenea, eliminarea termenului de trei ani prevăzut de proiectul de lege şi să menţină accesul egal la servicii sociale a tuturor cetăţenilor români, eliminând limitarea finanţării prin subvenţie numai în mediul rural.

În plus, organizaţiile cer aleşilor eliminarea restricţiei destinaţiei fondurilor din subvenţie exclusiv către personalul de specialitate, asigurând astfel „o flexibilitate firească şi absolut necesară în găsirea de resurse suplimentare finanţării serviciilor sociale”.

Asociaţiile cer Guvernului adoptarea unei legi a contractării de servicii sociale

Organizaţiile cer Ministerului Muncii lansarea în dezbatere a unui proiect de lege care să permită furnizorilor privaţi contractarea de servicii sociale.

„Discutăm de multă vreme despre contractarea serviciilor sociale şi despre serviciile sociale în general, în condiţiile în care posibilităţie de finanţare a acestor servicii sunt extrem de mici, iar bugetul alocat din PIB este de 0,3%, în condiţiile în care media europeană este de 2,2%. Dacă vorbim în cifre, fie ele relative sau absolute, acest buget este absolut insuficient”, a explicat Bogdan Simion, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil.

Simion a mai spus că Ministerul Muncii nu a învăţat din moştenirile anterioare decât să aloce bani.

„Ultimele cifre din 2012 arată că valoarea totală a beneficiilor sociale plătite de Ministerul Muncii doar în primul semestru al anului trecut este de 993 milioane de euro, deci aproape un miliard de euro, spre deosebire de suma plătită de Minister pentru servicii sociale în aceeaşi perioadă care este doar de 3,3 milioane de euro”, a afirmat Sibian.

Problema contractării serviciilor sociale, spun reprezentanţii asociaţiilor, este una foarte veche, iar Ministrul Muncii din Guvernul Tăriceanu a fost însărcinat să contracteze 30% din serviciile sociale existente către prestatorii privaţi. Acest lucru nu s-a înfăptuit atunci, iar asociaţiile cer reluarea discuţiilor despre legea contractării serviciilor sociale.

ONG-urile reproşează Guvernului lipsa de dialog

Pe lângă limitările impuse de proiectul de lege, organizaţiile reproşează Guvernului că nu au fost consultaţi şi că legislaţia în ceea ce priveşte serviciile sociale nu este predictibilă.

„Din când în când, Guvernul ne mai aduce câte un proiect de lege pe care trebuie să îl înghiţim”, a spus Bogdan Simion, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil.

Organizaţiile susţin că subvenţiile acordate de stat ar trebui să fie doar ajutoare adiacente şi că adevărata finanţare a statului ar trebui făcută printr-un mecanism integrat. Astfel, actorii privaţi cer adoptarea unei legi care să permită contractarea serviciilor sociale, considerând că acesta este singurul cadru în care organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile statului pot fi adevăraţi parteneri  pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie de asistenţă socială.

„Niciodată după aderare nu a fost un ministru care să traseze o direcţie. Aproximativ 49 la sută dintre furnizori sunt ONG-uri şi acoperă 49,6 la sută din totalul serviciilor acordate. Practic, împărţim cu statul povara, iar statul ar trebui să aibă un dialog cu noi”, a subliniat Sibian.

„Tot tindem să spunem copiii ong-urilor, copiii statului. E ridicol. Sunt cu toţii cetăţeni români care au nevoie de ajutor”, a precizat Mirela Lavric, directorul SOS Satele Copiilor, organizaţie care va fi direct afectată în cazul în care legea va fi aprobată de Parlament şi promulgată de preşedinte.