Moara cu noroc cerne bani frumoşi pentru fraţii Roşca din Brâncoveni

O moară şi o fabrică de pâine din comuna olteană Brâncoveni dă de lucru la peste 50 de oameni şi aduce un profit de 40.000 de euro pe an. Cică pâinea prosteşte. Aiurea, credeţi că

O moară şi o fabrică de pâine din comuna olteană Brâncoveni dă de lucru la peste 50 de oameni şi aduce un profit de 40.000 de euro pe an.

Cică pâinea prosteşte. Aiurea, credeţi că Eminescu, Creangă, Blaga sau Eliade mâncau fructe de mare? Românii au mâncat dintotdeauna pâine în prostie. Chiar şi nutriţioniştii de astăzi, care apar pe sticlă şi ne recomandă să scoatem din alimentaţie făinoasele, înainte de 89' îşi rupeau paltoanele la coadă la pâine şi tacâmuri de pui.

Nu o fi pâinea asta foarte sănătoasă, cu amelioratorii, glutenul şi ce naiba se mai bagă în ea, însă aproape nimeni nu rezistă în faţa unei franzele calde, atunci scoasă din cuptor. Deci, cine are moară sau brutărie s-a scos. Cifră de afaceri de 30.000-40.000 de euro pe an, pentru un singur cuptor de pâine şi o moară, undeva la ţară.

Dintotdeauna morarii, brutarii, mai ales cei de la ţară, au fost oameni înstăriţi. Fiul unui morar era curtat de toate fetele din sat, inclusiv de fata preotului sau a doctorului. Moş Roşca din comuna Brâncoveni de Olt şi-a făcut moară în 1921. O moară de apă, cu pietroaie mari. Familia a continuat tradiţia moştenită de la bunicul lor şi moara funcţionează şi astăzi.

Doar că după normele UE. Acum găseşti în magazine pâine şi cozonaci marca "Fraţii Roşca", continuatorii tradiţiei de familie, care pe lângă moară şi-au deschis şi o brutărie, vreo patru magazine şi o crâşmă. Să meargă treaba bine. Şi merge, pentru că au cea mai frumoasă casă din comună, cu grădină mare, cu piscină şi tot ce trebuie. Ioana, unul din copiii lui Moş Roşca morarul, s-a măritat cu un intelectual.

Magistrat, preşedinte de judecătorie, ziarist, publicist, de toate. Aşa îl laudă soţia. Au doi copii, care activează în învăţământul universitar, după ce au cochetat şi ei cu ziaristica. De toată afacerea se ocupă însă numai Ioana. Ea e cu telefonul la ureche de dimineaţă până seara, ea trimite maşinile cu pâine la magazine, cântăreşte făina şi are grijă ca toate să meargă ca la carte.

A pornit la drum cu şase milioane de lei împrumutaţi de la bancă

Moara din satul Văleni, comuna Brâncoveni, are o istorie destul de zbuciumată. Cum era şi firesc, în 1947, comuniştii care luau tot au luat şi moara lui moş Roşca cu tot cu casă. Printr-o minune, moşul şi-a primit casa înapoi după numai un an şi, mai mult decât atât, a fost lăsat să lucreze în continuare la moară. În 1990, familia a reuşit să ia moara în locaţie, ca abia în 2000 să o redobândească cu tot cu terenul aferent, după lungi şi costisitoare procese. Nu mai contează.

Astăzi totul merge bine, moara lui Roşca a fost cu noroc. O bătrânică venită cu sacii de grâu la măcinat spunea despre moară că îi aduce noroc: "Asta e moară cu noroc, pentru că pâinea creşte mai mult atunci când macin aici".

"Împrumuturi la bancă. Altfel, nu ai cum să faci afaceri", spune Ioana. La ora actuală, Ioana este datoare prin bănci cu câteva miliarde de lei vechi bune, însă nu se teme de asta. "Eu sunt la zi cu toate plăţile şi chiar mai vreau să împrumut nişte bani, ca să fac o brutărie mai mare, cu tehnologie de ultimă generaţie", spune Ioana.

Momentan, în brutărie funcţionează un singur cuptor de pâine şi unul mai mic pentru produse de patiserie. Face 7.000-8.000 de pâini pe zi şi, dacă ar avea capacitate mai mare, ar face mai multe. Pâinea pleacă de la producător cu 70-75 de bani şi ajunge în magazine cu 1 leu.

Afaceri pâinoase cu un profit de cinci bani la franzelă

Aşa se plâng toţi brutarii. Că preţul grâului este mare, că profitul la pâine este mic, că energia, că una, că alta. Într-adevăr, dacă ţi-ai cumpăra un cuptor de pâine şi atât, fără să ai moara ta, făina ta, ţi-ai recupera investiţia abia în zece ani, potrivit Ioanei.

"În zona asta a noastră, vine Vel Pitar-ul să dea pâine. Concurenţa e foarte mare deci, şi trebuie să faci o pâine foarte bună, la un preţ scăzut, ca să faci faţă", spune Ioana. Grâul costă în zonă 85 de bani plus TVA. În aceste condiţii, profitul poate ajunge la maximum cinci bani la o franzelă. "Eu am noroc de o desfacere bună", spune Ioana. "Vindem pâine în toată această zonă şi în Slatina".

Ioana ne spune că fiecare brutărie are reţeta ei. "De aceea găsiţi pâine care se strânge ca plastilina şi e goală la mijloc sau din aceea care după ce se răceşte se face numai firmituri". Amelioratorul dă elasticitate şi miros pâinii, care poate fi bună sau proastă, în funcţie de acesta.

Apoi mai contează malaxorul, timpul de dospire şi calitatea făinii din care este făcută. Şi de unde boala, să ştie cumpărătorul ce ameliorator a folosit nu ştiu ce brutărie sau dacă malaxorul este ok? "Iei ţeapă o dată, cu o pâine proastă şi apoi nu mai cumperi de acolo", ne luminează Ioana. Brutăria Ioanei are 18 angajaţi. Majoritatea tineri de până în 30 de ani.

"Sunt printre puţinii care nu au plecat încă în străinătate. Or să plece şi ei, nu ai cum să-i opreşti", spune cu of, Ioana. Ideea este că Ioana a creat locuri de muncă pentru localnici, chiar dacă un salariu nu depăşeşte 600-700 de lei. Pentru mediul rural, e bine. Însă lenea şi ajutorul social care o încurajează este omniprezentă, mai ales la ţară. Nu ar pune, frate, mâna pe muncă, nici să-i tai. Ioana se cruceşte când trage linie seara la crâşma pe care o are şi vede vânzări de 500-600 de lei.

E totuşi o bombă, cu trei mese şi băutură ieftină. Aceia care beau nu vor să lucreze, pentru că au alocaţia plozilor şi ajutorul social de la primărie.

Ioana a lucrat în domeniul sanitar. Nu s-a gândit vreodată că o să facă ce a făcut tatăl său.
Fraţii Roşca, cei care s-au ocupat de moară până acum câţiva ani, nu mai sunt în Văleni. Unul a plecat în Lumea drepţilor, iar celălalt este undeva prin Timişoara. Se pusese problema să se vândă tot, dar Ioana nu a putut. A lăsat tot şi a venit acasă să ducă mai departe tradiţia de familie.

De la o moară cu pietre, la panificaţie şi agricultură ca la carte

Niciodată nu am făcut profit de sute de mii de euro, ca să zic şi eu că suntem bogaţi", spune Ioana. Dar asta pentru că tot o mare parte din profitul pe care îl realizez îl reinvestesc", mai adaugă ea. Visul Ioanei se va împlini până la urmă, pentru că se pregăteşte să acceseze nişte fonduri europene pentru retehnologizarea morii şi a brutăriei. La ora actuală, are peste 300 de hectare de teren agricol, luat în arendă. Asta înseamnă că la recoltă, proprietarul pământului primeşte 15%.

Combină de ultimă generaţie, tractor la fel, aşa tot să faci agricultură. Şi o minte iute, pentru că pe jumătate din pământ a pus rapiţă. "O dau pe toată unor americani, care mi-au oferit un preţ bun. Rapiţa cred că este cea mai profitabilă cultură la ora actuală", spune Ioana.

Pâinea şi cozonacii făcuţi la "Fraţii Roşca" sunt foarte căutate în acea zonă a judeţului Olt. Măicuţele de la Mănăstirea Brâncoveni îşi comandă prescuri şi capete (acele pomeni pentru parastase) tot de la "Fraţii Roşca". Scăpată din ghearele comuniştilor, renovată, scăpată mai apoi de Ioana Tănăsescu de la vânzare, poate într-adevăr această moară e cu noroc.

Afacerea "Dacă nu aveţi pâine, mâncaţi cozonac!"

La pâine, afacerea nu este foarte profitabilă, investiţia putând fi recuperată abia după şase-şapte ani. Preţul grâului variază între 80 şi 90 de bani. Dintr-un kilogram de grâu se obţin 700 de grame de făină, din care se obţine un kilogram de pâine.

Astfel, pâinea este produsă cu 65 de bani şi ajunge la magazine cu un leu.Un cuptor de pâine performant costă peste 100.000 de euro. Dacă acel cuptor face şi specialităţi de panificaţie, cum ar fi cozonaci, cornuri, pateuri sau pomeni, profitul este mult mai mare. Un cuptor de cozonaci, de pildă, aduce o rată a profitabilităţii de 50%.

Calculele profitului în ceea ce priveşte moara sunt foarte simple. Proprietarul morii se alege cu 18% din făina măcinată. La acest profit se mai adaugă tărâţa, care, potrivit Ioanei Tănăsescu, este extrem de căutată.