Marea Britanie trimite inca 1700 puscasi de marina in Afganistan

Potrivit saptamanalului "Observer", Washingtonul a cerut, de asemenea, Londrei sa contribuie cu 25.000 soldati la o forta de invazie in Irak, cerere primita cu extrema rezerva de comandantii militari britanici

Raspunzand unei solicitari din partea Americii, Marea Britanie urmeaza sa mai trimita in Afganistan inca 1700 puscasi de marina, a declarat in Camera Comunelor ministrul britanic al apararii, Geoff Hoon. Aceasta escaladare dramatica a prezentei trupelor Majestatii Sale in zonele de lupta se datoreaza, dupa cum a recunoscut ministrul, rezistentei neasteptat de inversunate a combatantilor talibani si Al-Qaida. Recenta operatiune "Anaconda" a aratat ca "acesti oameni se afla in continuare in Afganistan in mare numar si sunt foarte bine inarmati", a declarat Hoon. Inalte oficialitati militare britanice au precizat ca fortele inamice sunt extrem de disciplinate si hotarate in lupta, dispun de o mare varietate de arme de mic calibru, arme anti-tanc si anti-aeriene si se deplaseaza liber in zonele muntoase din estul Afganistanului. O data cu suplimentarea contingentului britanic, efectivele coalitiei occidentale se vor ridica la 7.000 de oameni, numarul trupelor inamice fiind greu de evaluat. In orice caz, releva corespondentii din Afganistan ai cotidianului londonez Guardian, desi americanii au fost nevoiti sa deplaseze efective tot mai numeroase, operatiunea Anaconda "nu reprezinta nici pe departe marele succes pretins initial de catre comandantul fortelor SUA". Aceste ultime evolutii survin pe fundalul dezvaluirilor saptamanalului Observer, in sensul ca, pe langa suplimentarea numarului de puscasi de marina pentru interventia din Afganistan, Washingtonul a cerut Londrei sa trimita 25.000 de militari pentru a participa la planuita invazie a Irakului. Cerere primita cu extrema rezerva de comandantii militari britanici, care l-ar fi avertizat pe Tony Blair ca "un razboi impotriva Irakului este condamnat la esec si va duce la pierderi importante de vieti omenesti si la castiguri politice reduse". Ei au indemnat sa se manifeste "precautie extrema" in directia declansarii unui razboi, considerand ca militarii britanici se vor impotmoli intr-un angajament lipsit de perspective. Aceleasi surse ar fi atras atentia ca "tarile arabe se vor ridica impotriva oricarei interventii occidentale in Irak, in absenta unei reglementari de pace in Orientul Mijlociu". Intr-un asemenea context, Arabia Saudita nu va permite folosirea bazelor sale impotriva regimului de la Bagdad, iar fara cooperarea saudita va fi extrem de dificil sa se sustina un atac din partea fortelor americane si britanice. Pe de alta parte, fortele opozitiei irakiene sunt mult mai slabe decat in Afganistan si, fara o figura de prestigiu care sa poata sa ia locul lui Saddam Hussein, orice incercare de rasturnare a liderului de la Bagdad nu are sanse de reusita. Observer releva, de asemenea, ca America nu se va declara satisfacuta cu eventuala reprimire de catre Irak a observatorilor ONU, fiind hotarata sa porneasca la razboi. "Singura optiune luata in consideratie in mod serios de catre Bush este o lovitura militara", scrie saptamanalul britanic, care citeaza cuvintele presedintelui american: "inactiunea nu poate fi o optiune". In fine, saptamanalul mai afirma ca orice angajare militara pe termen mai lung risca sa secatuiasca resursele bugetare de care dispune armata britanica, inca de pe acum Ministerul Apararii solicitand suplimentarea cu 500 milioane lire sterline a bugetului sau pentru a se putea face fata cheltuielilor necesitate de actualele obligatii militare in strainatate.