FOTO Angajator, caut deţinut cu poftă de muncă: peste 40 de puşcăriaşi şi-au căutat ieri un job, chiar din penitenciar
0
Zeci de puşcăriaşi din Penitenciarul Rahova vor fi ajutaţi să se integreze pe piaţa muncii. Deţinuţii au stat ieri la coadă, cu CV-ul în mână, pentru a-şi găsi un job după ce îşi ispăşesc pedeapsa.
Optimism şi speranţă. Sentimente greu de imaginat atunci când te afli într-o încăpere cu 40 de puşcăriaşi, închişi pentru tot felul de infracţiuni, de la „găinării‟ până la omor deosebit de grav. Însă deţinuţii de la Penitenciarul Rahova din Capitală erau ieri optimişti şi încrezători. Erau cuminţi, tăcuţi, politicoşi, sinceri. Ţineau grijuliu, cu ambele mâini, câte un CV scris la calculator, sărăcăcios, ce-i drept, dar ale cărui cuvinte cereau cu disperare o nouă şanşă. Patru angajatori, arhanghelii încăperii, dispuşi să pună la bătaie câteva locuri de muncă, erau sorbiţi din priviri de cei privaţi de libertate.
Libertate...„când stai închis atât de mult timp, altfel te gândeşti la toate, îţi dai seama cât de importantă e de fapt, nu-ţi mai arde de teribilism‟, a mărturisit Flavius Vişan, un tânăr de 26 de ani condamnat la trei ani de închisoare pentru furt calificat. Mai are de executat şase luni şi gata. Zboară de aici şi jură că nu se mai întoarce. A ajuns aici din cauza drogurilor. Fura televizoare din supermarketuri ca să îşi cumpere stupefiante, până când l-a prins poliţia.
Flavius vrea să se întoarcă la familie
„Nu pot să mint şi să spun că mi-am căutat de muncă. N-am căutat nimic...doar droguri‟, a recunoscut deţinutul cu o sinceritate prin care care parcă îţi cerea ţie iertare pentru toate greşelile. Mai prindea câte o portiţă şi lucra ca barman sau picol, dar nu îl ţinea mult, câteva luni. Singura experienţă pe care o are este munca din peniteciar. A trecut-o în CV, vrea să se pună pe picioare şi să se întoarcă în Spania, unde îl aşteaptă o fată care îl iubeşte şi o fetiţă de doi ani care nu-şi cunoaşte tatăl. Avea numai patru luni când a plecat...era un puşti pierdut şi „înlănţuit‟ oricum înainte să-i fie puse cătuşele, dar se va întoarce om serios. „Îţi pot garanta că aici nu mă mai întorc, acum judec altfel. Înainte eram tânăr şi teribilist, nu ştiam ce fac, acum nu mă mai gândesc doar la mine şi la drogurile mele. Tot ce contează e familia‟, a asigurat Flavius.
Pot garanta că aici nu mă mai întorc, acum judec altfel. Înainte eram tânăr şi teribilist, nu ştiam ce fac, acum nu mă mai gândesc doar la mine şi la drogurile mele. Tot ce contează e familia. Flavius, condamnat pentru furt calificat
La rând pentru un loc de muncă stă şi Mihai Ghiţă de 31 de ani. Are trei copii de patru, şase şi opt ani. El a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru trafic de droguri. „De fapt, doar am ajutat un prieten să-şi cumpere droguri, dar ne-au luat pe amândoi, aşa e sistemul la noi. Nu câştigam bani din droguri, a fost un caz singular. Totul s-a întâmplat în Spania, familia mea a trebuit să se mute în ţară pentru mine. A fost foarte greu, încă este‟, s-a destăinut Mihai. El a mai adăugat că înainte lucra în mediul privat, avusese joburi bune, însă acum nu ştie ce şanse mai are şi încearcă să se lege de un loc de muncă de aici.
Totul s-a întâmplat în Spania, familia mea a trebuit să se mute în ţară pentru mine. A fost foarte greu, încă este. Mihai, condamnat pentru trafic de droguri
Drogurile l-au distrus
Multe dintre poveştile triste de aici sunt legate într-un fel sau altul de droguri. Şi Gabriel Coşoveanu este fost consumator de etnobotanice. Cum simţea nevoia de stupefiante mai mult decât îşi permitea să cumpere, s-a apucat să fure. A tot luat până a ajuns la închisoare pentru furt calificat. A ieşit, s-a întors, iar a ieşit. De la 17 ani se tot „plimbă‟ aşa, iar acum are 28. „Mi-a ajuns, libertatea e cea mai scumpă. N-am nicio scuză, am avut o familie foarte bună, dar mi-a plăcut anturajul. Stupefiantele te distrug‟, a recunoscut Gabriel. N-a avut niciodată un job, dar acum nu vrea decât să muncească.
În faţa unuia dintre angajatori, se formase o coadă de câţiva metri de când a intrat pe uşă. Este vorba despre o firmă de amenajări interioare care pune la bătaie 2-3 posturi de muncitor necalificat. „Intenţionăm ca în viitor să oferim câte două joburi o dată la câteva luni‟, a anunţat Goga Ionel, reprezentantul firmei. Şi la ONG-ul „Ateliere fără frontiere‟ deţinuţii pot ocupa două posturi. „Ei trebuie să asambleze echipamente IT şi sunt trataţi ca nişte salariaţi normali. Totuşi, pot sta aici între şase luni şi doi ani‟, a spus Adela Ştefan, cosilier integrare socială. Singurele condiţii sunt să fie motivaţi şi să treacă de cele patru interviuri pentru a lucra în cadrul organizaţiei nonguvernamentale.
Mi-a ajuns, libertatea e cea mai scumpă. N-am nicio scuză, am avut o familie foarte bună, dar mi-a plăcut anturajul. Stupefiantele te distrug.Gabriel, fost consumator de droguri
Proiectul, cofinanţat din fonduri europene
Proiectul prin care deţinuţii sunt ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă după ce îşi execută pedeapsa este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 – 2013 – „Investeşte în oameni!‟. Acesta are ca scop promovarea incluziunii sociale şi a posibilităţilor de angajare pentru persoanele aflate în detenţie din cadrul proiectului „Pregătire TIC la standarde europene în sistemul penitenciar românesc‟.
Concret, puşcăriaşii au şansa de a deprinde abilităţi tehnice chiar din timpul detenţiei, cea mai importantă fiind folosirea claculatorului. „Cei cu o astfel de experienţă nefericită nu mai sunt priviţi cu aceeaşi bunăvoinţă de către angajatori. Le este greu să îşi găsească un loc de muncă şi riscă să recidiveze. Ei trebuie să fie sprijiniţi‟, au declarat iniţiatorii proiectului. Aşadar, ieri, cei 40 de puşcăriaşi au candidat pentru câteva posturi speciale destinate persoanele private de libertate. Două firme din domeniul construcţiilor, un laborator de tehnică dentară şi un ONG au pus la bătaie în jur de 10 locuri de muncă.
Se încarcă comentariile...
