Coplata nu ajunge în salariile medicilor

Pentru fiecare investigaţie medicală vom plăti ceva în plus

Din 2012, românii vor plăti suplimentar anumite consultaţii şi investigaţii medicale. Banii rezultaţi din coplată nu vor intra însă în salariile personalului medical.

Legea privind coplata pentru anumite servicii medicale a fost recent adoptată de Parlament, ca o modificare la reforma sanitară. Coplata este contribuţia în bani pe care orice persoană asigurată va trebui să o dea suplimentar pentru anumite servicii medicale din pachetul de bază. Practic, de la simpla consultaţie cerută medicului de familie şi până la investigaţiile complicate făcute în spital înaintea unei operaţii, toate aceste servicii vor fi plătite suplimentar de către pacienţi.

La această oră nu se ştie exact care sunt serviciile medicale pentru care va exista coplată, care este valoarea acesteia şi de când va intra ea în vigoare, pentru că ele vor fi stabilite prin alte acte normative. Actul normativ spune doar că suma ce urmează să fie plătită se va calcula procentual din valoarea fiecărui serviciu medical, aşa cum sunt ele trecute în contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale.

Totuşi, în noiembrie 2010, când Guvernul a adoptat proiectul de lege şi l-a trimis în Parlament, Ministerul Sănătăţii a anunţat, de exemplu, o valoare de 5 lei pentru coplata la consultaţia cerută medicului de familie. Începând cu anul viitor, cei care vor plăti o asigurare suplimentară de sănătate, pe lângă cea publică, nu vor mai trebui să dea bani la coplată.

Plata maximă: un salariu pe an

Plata se va face prin intermediul „tichetului moderator pentru sănătate", un formular al cărui rost este să ţină evidenţa tuturor plăţilor pacientului, astfel încât acestea să nu treacă peste o limită maximă.

Iniţial, limita era una fixă - 600 de lei pe an - sumă peste care orice persoană asigurată avea restul serviciilor gratuite, adică nu mai era obligată să dea coplată. În textul final al legii însă coplata totală dată într-un an nu va depăşi a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale ale pacientului, adică se poate spune că nu va fi mai mare de un salariu, ceea ce înseamnă că va fi diferită de la un om la altul. „După atingerea sumei maxime privind coplata pe asigurat pe an calendaristic, serviciile medicale pentru care se încasează sunt acordate fără coplată", potrivit legii. Dacă despre modul de calculare a sumelor legea dă detalii suficiente, despre destinaţia acestora nu se spune mare lucru.

Banii se pierd în găleata mare

„Sumele încasate din coplată vor constitui venituri ale furnizorilor şi vor fi utilizate pentru îmbunătăţirea calităţii serviciiilor medicale, cât şi pentru achiziţionarea tichetului moderator de sănătate", se scrie în legea privind coplata. Cu alte cuvinte, banii se duc tot în sacul mare de cheltuieli incontrolabile din sistem. Este vorba de o sumă anuală de 378 de milioane de lei, cam atât estima anul trecut Ministerul Sănătăţii că se va aduna din coplată.

Iniţial, când s-a făcut vorbire prima oară despre coplată, mai precis pe vremea fostului ministru al Sănătăţii Ion Bazac, acesta a transmis intenţia ca o mică parte din coplată să ajungă şi în buzunarul medicilor. Detaliul i-a mai liniştit atunci pe asiguraţi, care s-au consolat măcar cu ideea că nu vor mai trebui să dea şpagă la doctori. Sau o vor diminua, din moment ce şi medicii vor primi ceva din ceea ce plătesc pacienţii. Numai că acum, în forma finală a legii, nu se spune nimic despre posibilitatea ca o parte din bani să se regăsească şi în salariile personalului medical.

Medicii sunt siguri că nu vor vedea niciun ban din coplată. „Aceşti bani nu vor ajunge la medici. Ei sunt plătiţi după grila bugetară şi vor lua mereu aceleaşi salarii, indiferent din ce sursă provin ele. Plăţile informale ar scădea dacă veniturile medicilor ar fi corespunzătoare cu statutul lor social. Ele nu fac decât să îi umilească pe cei doi parteneri - medicul şi pacientul", spune prof. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Cum justifică Guvernul coplata

În anul 2009, Guvernul constata că 6,7 milioane de români plăteau asigurări publice de sănătate, iar alte 10,7 milioane beneficiau de ele, deşi erau scutite. Mai mult, tocmai cei scutiţi erau cei mai mari consumatori „de sănătate", ceea ce punea o presiune şi mai mare pe bugetul sistemului.

Şi tot Guvernul constata că unii dintre scutiţi sunt internaţi în spitale ca simple cazuri sociale. În plus, starea de sănătate a românilor este printre cele mai precare din Uniunea Europeană, ceea ce anunţă cheltuieli şi mai mari pe viitor.

Toate aceste date sunt trecute în expunerea de motive la proiectul legii privind coplata care concluzionează că aceasta are drept scop principal creşterea resurselor pentru sănătate. „De fapt, coplata nu este decât o încercare de a transfera responsabilitatea pe spatele pacientului şi de aceea nu va avea efectul scontat. Tot cel care a plătit asigurare de sănătate va plăti de acum înainte şi mai mult", susţine preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae.

Totuşi, Guvernul mai vede şi un alt efect al coplăţii: scăderea presiunii de pe spitale şi rezolvarea majorităţii cazurilor la cabinetele din policlinici. Iată ce spun guvernanţii în expunerea de motive: "Coplata se va face la medicul de familie, la cel specialist din ambulatoriu şi clinici. La nivelul asistenţei primare, sumele sunt modice, ele cresc pe măsură ce te îndrepţi spre spital". Concluzia documentului este că noua măsură va contribui la un traseu corect al pacientului, astfel ca acesta să nu mai sară peste cabinetul medicului de familie şi al specialistului din policlinici.

"Coplata nu este decât o încercare de a transfera responsabilitatea pe spatele pacientului.''
Vasile Astărăstoae preşedintele Colegiului Medicilor

Ce sume vor plăti pacienţii

Deocamdată nu se ştiu nici serviciile care vor fi coplătite de către pacienţi şi nici cuantumul acestor sume. În noiembrie 2010, la adoptarea proiectului de către Guvern, Ministerul Sănătăţii preconiza următoarele sume care vor fi plătite de către pacienţi:
- 5 lei pentru consultaţiile medicului de familie aferente serviciilor plătite separate
- 15 lei pentru vizitele la domiciliu în afara programului de lucru de şapte ore
- 10 lei pentru consultaţia la medicul specialist din ambulatoriu
- 20 de lei consultaţia la medicul specialist în afara programului de lucru
- 20 de lei consultaţia efectuată de serviciul de ambulanţă, doar în cazul când aceasta reprezintă solicitare de consultaţie la domiciliu.

378 de milioane de lei speră Ministerul Sănătăţii să adune din coplată la bugetul sistemului public.

Cine este scutit de coplată

- Ministerul Sănătăţii preciza, la momentul adoptării actului normativ în Guvern, că de la sistemul de coplată vor fi exceptate 8.006.507 persoane. Iată care sunt categoriile exceptate:
- copiii până la vârsta de 18 ani;
- tinerii între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni;
- ucenicii sau studenţii, dacă nu realizează venituri din muncă;
- bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază: şedinţele de chimioterapie, de radioterapie şi de hemodializă;
- pensionarii cu venituri de până la 740 de lei pe lună.
Coplata constituie unul dintre angajamentele Guvernului în acordul de împrumut convenit cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Guvernul s-a angajat ca ponderea scutirilor de la plată să nu depăşească un nivel de 40% din pacienţi.