Ciocnirea ouălor, stropitul fetelor sau Udătoriul din Șurdești, practici și obiceiuri din a doua zi de Paști
0A doua zi de Paște este ziua în care, în Transilvania, au loc mai multe obiceiuri. Udătoriul din Șurdești, stropitul fetelor sau ciocnitul ouălor sunt câteva dintre cele mai spectaculoase.

Obiceiurile de Paști sunt încă vii în satele din Transilvania. De exemplu, în ziua de Paști, splatul pe față este îmcărcat de simbolism. În apa rece adusă de la fântână se puena un ou roșu, un bănuț de argint și o crenguță de busuioc sau urzică. Se credea că astfel, fata va fi sănătoasă și va avea belșug tot anul.
Un alt obicei este ciocnitul ouălor. Familia se așează la masă și fiecare membru ciocnește un ou cu ceilalți, nu înainte de a spune „Hristos a înviat”, iar celălalt răspunde „Adevărat că a înviat!”.
„Pentru țăranul român, oul pascal reprezintă mormântul cu viaţă iar spargerea cojii, eliberarea pentru o nouă fiinţare. Ciocnirea rituală a ouălor vopsite înseamnă biruinţa prin înviere, biruința vieţii asupra morţii, a adevărului asupra minciunii, a binelui asupra răului. Odinioară, în prima zi a sărbătorii, ouăle se ciocneau numai cu vârful, acest gest simbolic însemnând coborârea lui Isus în iad şi deschiderea porţilor raiului”, scrie Iulia Gorneanu pe pagina sa de Facebook.

Ciocnitul ouălor, ritual străvechi
„În ce-a de-a doua zi, se ciocnea vârful unui ou cu partea rotunjită a celuilalt, ceea ce însemna anularea morţii, a răului fiinţial, în timp ce a treia zi, ouăle se ciocneau numai cu <dosul>”, mai arată autoarea.
Udătoriul din Șurdești este un obicei străvechi ce are loc, așa cum îi spune nunele, în Șurdești, Maramureș. Este sărbătorit cel mai harnic gospodar, adică cel care a ieșit primul la arat.Acesta va da o masă în schimbul onoarei de a fi sărbătorit. Tot satul este îmbrăcat în straie de sărbătoare.
Evenimentul se desfăşoară după un întreg scenariu. Cel sărbătorit este dus la apă, unde va fi stropit, însă pe tot traseul el va încerca să scape. Feciorii îl vor prinde de fiecare dată și va ajunge, astfel, la vâlcea,u nde este udat cu apă. Vechiul obicei agrar are loc primăvara, sărbătorind renaşterea, reînnoirea naturii.
Udatul fetelor este o altă tradiție ce se mai păstrează în satele din Transilvania. Acă în trecut, fetele erau stropite cu apă, astăzi, feciorii folosesc parfumuri.
Obiceiul areorigini maghiare, iar credința este că fetele trebuie să primească udătorii, pentru a rămâne frumoase și a le merge bine tot anul.
Vechi credințe legate de Paști
- Alte credințe din a doua zi de Paște, sunt dezvăluite de muzeografa Gabriela Filip de la Muzeul satului din Baia Mare.
- În dimineața zilei de Paști, maramureșenii pun într-un blid apă rece, un ou roșu, busuioc/urzică și un bănuț de argint cu care se spală pe față pentru a fi roșii în obraji ca oul, pentru a fi ageri, sănătoși și pentru a avea belșug tot restul anului.
- Din această zi până la Înălțarea Domnului oamenii se salută cu : „Hristos a Înviat!” și se răspunde cu „Adevărat a Înviat!”
- Ajunși acasă de la slujba de Înviere, înainte de a mânca orice alte bucate, cei ai casei mănâncă paștile aduse de la biserică, după care ciocnesc ouă roșii, primul ou fiind împărțit tuturor membrilor familiei.
- Se spune că toți cei care ciocnesc ouă unul cu altul se vor întâlni și pe lumea cealaltă.
- De Paște trebuie să te îmbraci cu veșmânt nou, ca semn al reînnoirii.
- Copiii umblă în tez și sunt răsplătiți cu ouă roșii.
- A doua zi de Paște, băieții umblă cu ,,stropitul".
- Tot în cea de a doua zi de Paști, în localitatea Șurdești are loc obiceiul agrar ,,Udătoriul din Șurdești", obicei prin care este sărbătorit cel mai harnic gospodar din sat, primul om care a ieșit la arat.
- În aceeași zi, acest obicei este întâlnit și în satul Cufoaia, purtând denumirea „Cu căruțu’ la Cufoaia”.
- Un alt obicei întâlnit în satele maramureșene era „fuga cu pasca”. După ce ieșeau de la biserică, băieții și fetele bătrâne alergau în grabă acasă, în speranța că cei care vor ajunge primii, se vor căsători în acel an.
- Dacă plouă în ziua de Paşti, perioada până la Rusalii va fi ploioasă. Dacă bate grindina, anul va fi îmbelşugat.